Industria de asset management din România se apropie de 1 milion de investitori în 2025

Preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România, Horia Gustă, transmite că Ro-mânia ar putea depăşi pragul de 1 milion de investitori în fonduri de investiţii în trimestrul al doi-lea al acestui an, dacă ritmul de creştere din 2023 va continua pe acelaşi trend pozitiv, potrivit unui comunicat emis redacţiei. În 2024, numărul de investitori în fondurile de investiţii din Româ-nia a ajuns la peste 900.000, marcând o creştere de 37,8% faţă de anul anterior. Totodată, activele fondurilor deschise de investiţii au înregistrat o creştere de 30% comparativ cu 2023, unele catego-rii, cum ar fi fondurile de acţiuni, având creşteri de până la 46,1%, conform datelor prezentate de conducerea Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF) în cadrul conferinţei de presă anuale a organizaţiei.

"În ciuda climatului economic şi politic dificil, industria de asset management din România a conti-nuat să performeze şi să transfere încredere în piaţă, generând un nou record în ceea ce priveşte numărul de investitori - ne apropiem de borna de un milion de investitori. Faţă de 2023, avem o creştere de 37%, iar, raportat la trimestru anterior din 2024, creşterea este de 7,6%. Vorbim, de fapt, de aproape 20.000 de investitori noi intraţi în fiecare lună în anul 2024", a afirmat Horia Gus-tă, preşedintele AAF.

Conform datelor făcute publice ieri, în ultimii 10 ani, industria de asset management a înregistrat o creştere de 51% a activelor nete. În 2024, fondurile deschise de investiţii au înregistrat un maxim istoric, cu active nete de 26,6 miliarde de lei, în timp ce fondurile de investiţii alternative au avut active nete de 19,5 miliarde de lei. Din punct de vedere al fondurilor deschise de investiţii locale, la finalul anului 2024, activele acestora erau mai mari cu 30%, faţă de anul trecut, dar, raportat la trimestrul anterior, creşterea activelor a fost de 2,4%. Intrările nete anuale consemnate de aces-tea sunt de 5,1 miliarde RON, iar faţă de trimestrul anterior s-a înregistrat o scădere de 39%, în trimestrul IV din 2024. Creşterea de 30% a activelor nete ale fondurilor deschise de investiţii a fost determinată în principal de avansul înregistrat la fondurile deschise de investiţii de obligaţiuni (+3,124 mRON) şi la cele de acţiuni (+1,757 mRON).

• Fondurile de acţiuni, cea mai mare creştere a activelor nete în 2024

De asemenea, cea mai mare creştere procentuală a activelor nete în rândul fondurilor deschise de investiţii a fost înregistrată de fondurile de acţiuni, de 46,1% (+1757 mRON), urmate apoi de fon-durile multi-active, cu o creştere de 36,5% (+844 mRON), de fondurile de obligaţiuni şi venit fix, care au crescut cu 29% (+3125 mRON) şi apoi de alte fonduri, care au înregistrat o creştere de 14,9% (+ 508 mRON). Cotele de piaţă ale FDI-urilor locale la finalul anului 2024 au fost următoare-le: 48,8% fonduri de obligaţiuni, 24% fonduri de acţiuni, 13,6% alte fonduri locale şi 13,4% fonduri diversificate. În ceea ce priveşte numărul de investitori, la finalul lui 2024, acesta a fost de 812.226, cei mai mulţi au intrat în fondurile de obligatiuni (+60,310), apoi în categoria alte fonduri (+56,560) şi în cele de actiuni (+55,472). Astfel, în 2024, a fost consemnat un plus de peste 220.000 de investitori, faţă de finalul anului 2023.

"În valori absolute, faţă de ultimul trimestru din 2023, avem o creştere de peste 3 miliarde de lei la fondurile de obligaţiuni şi de 1,7 miliarde de lei la fondurile de acţiuni. Cota de piaţă pentru fonduri-le deschise de investiţii ne arată că acestea încă sunt preponderent orientate către fondurile de obligaţiuni, cu o cotă de piaţă de aproape 49%, dar aflată oarecum în scădere. Dacă privim la nivel total de piaţă, adică luăm în calcul şi fondurile de investiţii alternative, ponderea fondurilor de acţiuni devine majoritară, avem aproape 51%, şi celelalte, bineînţeles, se ajustează: avem fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, cu aproape 29%, fondurile diversificate, 8,5%, şi alte fon-duri, cu o pondere de 10,1%", a spus Jan Pricop, directorul executiv al AAF.

Există un trend ascendent şi pe zona de economii bancare ale populaţiei, ceea ce arată potenţia-lul pieţei de administrare a activelor. Din datele BNR, prezentate de AAF, în decembrie 2024, din totalul banilor populaţiei din bănci, 47% erau în conturi curente şi de economii şi 53%, în depozite bancare. "Volumul depozitelor noi la termen este în creştere constantă de la începutul lui 2022, fie că vorbim de depozitele în lei sau valută. Este clar că populaţia are resurse financiare să constituie depozite noi la termen, să economisească şi acest lucru înseamnă că ar putea să îndrepte aceşti bani şi către instrumentele noastre care, de fapt, sunt de economisire şi investiţie pe termen mai lung. Dobânzile pe care băncile le oferă pentru banii din contul curent sau contul de economisire sunt net inferioare celor oferite pentru depozitele la termen, care, la rândul lor, pe termen mediu şi lung, sunt net inferioare randamentelor oferite de fondurile de investiţii", a explicat Dan Popovici, CEO OTP Asset Management, membru în Consiliul Director al AAF.

De altfel, a adaugat Dan Popovici, dobânzile la depozitele la termen au intrat pe un trend des-cendent, ceea ce înseamnă, practic, că populaţia trebuie să caute în mod constant alte oportuni-tăţi pentru a-şi creşte economiile. O astfel de oportunitate este Bursa de Valori Bucureşti. Indus-tria de asset management este un investitor important pe Bursa de Valori Bucureşti şi îşi îndepli-neşte eficient rolul dual - acela de a oferi instrumente prin care economiile populaţiei să genere-ze randamente mai bune, dar şi de a finanţa în mod eficient economia românească.

• Tendinţele pieţei europene de asset managemenet

În ceea ce priveşte industria de asset management pe piaţa europeană, se poate observa o creşte-re a cotei de participare a clienţilor de retail care, la finalul lui 2023 era de aproape 31%, în creşte-re cu 5% faţă de 2019. "În ultimii 10 ani, s-a înregistrat o schimbare de trend. Dacă în 2013 manda-tele discreţionare aveau ponderea mai mare, zece ani mai târziu ponderea fondurilor de investiţii este mai mare, de 57%, faţă de 43%, cât au mandatele discreţionare", a explicat Jan Pricop.

În ceea ce priveşte evoluţia la nivel global, la final de 2023, fondurile de instrumente cu venit fix aveau, în România, 66% (date ajustate, înglobând parţial active din categoria alte fonduri apropi-ate de fondurile de obligatiuni) din activele fondurilor de investiţii, la jumătate faţă de Uniunea Europeană. În cazul fondurilor de acţiuni, ponderea în active era de 21% în Romania, pe când în Europa era de 44%. Tot la final de 2023, în România ponderea depozitelor şi numerarului în ave-rea gospodăriilor din România era de 36%, pe când fondurile de investiţii aveau 2%. În UE, ponde-rile erau de 32%, respectiv 10%, în timp ce în SUA, erau de 12%, respectiv 22%, invers faţă de Eu-ropa.

"Am făcut o simulare de investiţie pe 10 ani. Dacă în ianuarie 2015 ai investit 100 de lei pe piaţa de capital, în acest moment, aceştia ar valora mai mult decât dublu. Comparativ însă cu inflaţia, depo-zitele şi investiţiile în obligaţiuni, acumularea ar fi la jumătate. Poate dacă s-ar fi investit diversifi-cat, şi pe piaţa de capital, şi în instrumente cu venit fix, valoarea ar fi probabil mult mai mare", a declarat Horia Braun Erdei, CFA, CEO Erste Asset Management.

• Distribuţia pe cont global şi Codul de Guvernanţă Corporativă al BVB - proiecte unde AAF se im-plică activ

Şi în 2024, reprezentanţii AAF au fost direct implicaţi în propuneri legislative care au ca scop im-plementarea şi în România a conturilor globale pentru distribuţia fondurilor deschise de investiţii, realizarea Codului de Guvernanţă Corporativă al BVB şi au participat la discuţii cu OECD despre piaţa de capital din România. În ceea ce priveşte distribuţia pe cont global, AAF a continuat discu-ţiile cu reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Depozitarului Central, iar, în prezent, implementarea acestui proiect este într-un stadiu avansat de pregătire.

"Administratorii vor putea opta pentru menţinerea conturilor individuale sau trecerea la conturile globale in procesul de vanzare a fondurilor, dar nu le vor putea mixa în relaţia cu acelaşi distribui-tor. Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla în dezbaterea publică. Depinde de fiecare bancă în ce măsură va folosi acest sistem, pentru că sunt necesare o serie de modificări tehnice, procedurale, este nevoie de o legislaţie secundară pentru a stabili cadrul de funcţionare.

Un termen optimist pentru momentul când va fi funcţional sistemul de distribuţie pe cont global ar fi primăvara-vara lui 2026", a spus Cristian Pascu, vicepreşedinte AAF.

Potrivit vicepreşedintelui AAF, "Codul de guvernanţă corporativă al BVB este un alt proiect de succes al pieţei de capital la care AAF şi-a adus contribuţia prin dublul său rol, de reprezentant atât al emitenţilor cât şi al investitorilor instituţionali pe piaţa bursieră."

În România, investiţiile cresc în contextul salariul mediu a urcat cu 70% în ultimii cinci ani, ceea ce se reflectă în venitul disponibil pentru investiţii. "Este un punct de inflexiune în care economiile cresc mai accelerat şi oamenii doresc sa investească mai mult. Dacă însă nu vom avea unde să in-vestim în piaţa locală, din păcate, aceşti bani se vor duce uşor-uşor către extern. De altfel, este un trend pe piaţa de capital din Uniunea Europeană, care nu este atât de bine dezvoltată pe cât îşi do-resc investitorii şi atunci aceştia se îndreaptă către piaţa din Statele Unite", a explicat Mihai Purcă-rea, CFA, CEO BRD Asset Management.

• Educaţia financiară continuă în 2025 pe o direcţie nouă

AAF şi-a continuat anul trecut, prin proiectele derulate, misiunea de a promova practicile respon-sabile în investiţii şi de a contribui la creşterea accesului la informare şi la incluziunea financiară. Proiectul de educaţie financiară "Economiseşte Inteligent", derulat anual începând din 2020, a fost integrat într-un amplu proces de rebranding realizat împreună cu echipa Brandocracy. "De-mersul de repoziţionare a AAF a fost un exerciţiu complet de rebranding. Strategia de brand, cea de comunicare de marketing şi noua identitate vizuală servesc atingerii obiectivelor managerilor de fonduri de investiţii din România - de implicare în educaţia financiară a investitorilor de retail, de creştere a vizibilităţii conceptului de fonduri de investiţii, respectiv de amplificare a recunoaşterii contribuţiei profesioniştilor din industrie la dezvoltarea economiei naţionale", a spus Anca Rarău, Brand & Marketing Strategist, fondator Brandocracy. Educaţia financiară este un proces de durată care necesită continuitate şi adaptare a mesajelor la profilul potenţialilor investitori, astfel că în 2025, AAF a decis extindererea proiectului şi introducerea unui nou concept şi a unei campanii publicitare dedicate. "Construieşte-ţi libertatea financiară este conceptul care îşi propune ca, printr-o abordare fresh să demonteze mituri cum este acela potrivit căruia doar cei care au mulţi bani pot investi în fonduri", a adăugat Anca Rarău.