Industria mobilei - pe marginea prăpastiei

Industria mobilei din ţara noastră se află pe marginea prăpastiei, fiind în pericol să dispară dacă nu va fi susţinută de unele măsuri guvernamentale. Acesta este mesajul pe care, în ultima perioadă, l-a tramsmis Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Reprezentanţii pieţei de profil atrag atenţia că sectorul este într-o situaţie critică, pe fondul crizei lemnului, dar şi ca urmare a creşterii preţurilor din energie.

În acest context, APMR solicită Guvernului să declare industria de mobilă drept ramură economică strategică, aşa cum este şi în Polonia, întrucât piaţa românească de profil are avantaje competitive şi comparative - are tradiţie, are baza de resurse regenerabile, este o industrie neutră din punct de vedere al mediului, angajează un număr mare de oameni şi realizează produse cu valoare adăugată, pentru că totul se fabrică în ţară. Industria mobilei are un sold export/import favorabil, fiind al doilea sector după IT, ca valoare adăugată în producţie (55% comparativ cu 57%), arată Aurica Sereny, preşedintele APMR. Domnia sa precizează: "Comisia Europeană spune că statul trebuie să sprijine industria mobilei. De ce lemnul să plece ca materie primă în străinătate când poate să plece sub formă de mobilă şi de alte produse cu valoare adăugată mare? Cele două mari probleme ale sectorului nostru sunt reprezentate de preţul lemnului şi de preţul energiei. Toate elementele necesare pentru fabricarea mobilei - plăci, furniruri, vopsele etc.- sunt fabricate de companii mari, care, la preţurile energiei de acum, vor mori, şi atunci vor muri şi IMM-urile care au nevoie de aceste componente. Vor muri în lanţ, fără măsuri din partea Guvernului".

Printre altele, APMR a solicitat includerea companiilor care produc componentele necesare industriei mobilei în rândul celor care beneficiază de plafonarea preţului energiei, precum şi majorarea plafonului pentru ajutorul de minimis, stabilit în 2006, de la 200.000 la 500.000 de euro. În acest mod, susţine Aurica Sereny, firmele producătoare de mobilă pot beneficia şi de programe de promovare, dar şi de programe pentru investiţiile în echipamente, pentru digitalizare, pentru montarea de echipamente fotovoltaice.

Printre altele, preşedintele APMR susţine că, dacă programul de promovare în afara ţări şi-a reluat cursul, cel pentru internaţionalizare nu funcţionează.

"Industria mobilei este un contributor important în PIB-ul României, având un aport important la echilibrarea balanţei comerciale, în medie cu 1,5 miliarde euro/an. Dar, din cauza lipsei de materie primă, a creşterii artificiale a preţului lemnului şi a exploziei preţurilor din energie devine necompetitivă. Se închid companii, se restructurează secţii de producţie, oamenii îşi pierd locurile de muncă, iar statul nu încasează bani din taxele lor", a completat Aurica Sereny.

Potrivit Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, 7% dintre companiile producătoare de mobilă din România s-au închis, în timp ce alte 10% dintre fabrici lucrează în pierdere, încă de anul trecut. Asociaţia a transmis, recent: "Atenţionăm Guvernul României că industria mobilei se află într-o situaţie critică, din cauza crizei lemnului, cea mai gravă din istoria recentă - care se va accentua în următoarea perioadă, după explozia preţului din energie. În contextul actual, generat de conflictul armat din Europa, când nu se mai poate importa lemn din Ucraina, Rusia, Belarus şi nu se poate exporta mobilă către aceste state, când toţi concurenţii direcţi fac eforturi să reziste instabilităţii economice cauzate de război, este timpul ca autorităţile să acţioneze rapid pentru ca România să nu se transforme total într-o piaţă de desfacere pentru statele dezvoltate ale Europei şi ale lumii. Cerem declararea industriei de mobilă drept ramură economică strategică, pentru a putea fi implementate măsuri reale de susţinere a acestui sector economic atât de important în echilibrarea balanţei comerciale a ţării".

• Aurca Sereny, APMR: "Rentabilitatea sectorului a scăzut de la 5,6% în 2016 la 3,5% în 2021, iar anul acesta va fi şi mai rău"

Pentru ca industria mobilei să poată produce este nevoie, în primul rând, de lemn, subliniază Aurica Sereny, aratând că preţul acestuia a crescut, la unele sortimente, şi de 2,5 ori într-un an: "Foarte multe probleme au fost în special cu lemnul de răşinoase. Ceea ce a determinat ca multe firme să fie afectate, multe au intrat în pierdere şi după aceea chiar în lichidare. Lemnul care se pune pe piaţă este insuficient, industria are capacităţi mari. Problema s-a agravat după începerea războiului din Ucraina. În acelaşi timp, cererea externă pe piaţa mondială este în creştere. Deşi autorităţile române au interzis exportul de buştean în ţările extra-UE, începând din anul 2021, în acest an se constată o creştere foarte mare a exportului de buştean şi de lemn de foc. Exportul de buştean a crescut, în primele cinci luni ale anului, cu 132%. Foarte mult a fost scos din ţară ca lemn ecarisat, adică are o mică prelucrare. Legislaţia nu prevede clar poziţia tarifară, permiţând astfel exportul lemnului brut. Este lemn de foarte bună calitate, o pierdere mare pentru România. De asemenea, a crescut exportul pentru lemnul de foc. Toate aceste fapte pun presiune asupra preţului lemnului. Şi cei mai afectaţi sunt producătorii de mobilă, ce reprezintă ultima verigă a lanţului, din pădure până la prelucrarea finală. Producătorii de mobilă nu intră în pădure, dar la ei se regăsesc toate creşterile de preţuri, că se furnizează buştean, cherestea, panouri, toate sunt din lemn şi toate au venit cu creşteri importante de costuri. Rentabilitatea sectorului a scăzut de la 5,6% în 2016 la 3,5% în 2021, iar anul acesta va fi şi mai rău".

Producătorii din domeniu sunt disperaţi şi afirmă că, la nivel mondial, industria mobilei este afectată mult mai mult de criza energetică decât celelalte industrii. "Vocea mea, în acest moment, este un ultim strigăt înainte de a ajunge în situaţia în care vom fi nevoiţi să închidem activitatea. E dureros să vezi câtă pădure există în România şi nouă, celor din industria mobilei, care avem nevoie de doar 7% din ceea ce se exploatează la nivel naţional, să nu ni se poată asigura aceşti 7% pentru cei 55.000 de oameni care lucrează doar în industria noastră, să nu ni se asigure materia primă, în condiţiile în care aducem cea mai mare valoare adăugată. Şi tu stat, Guvern, ROMSILVA, ocoale silvice, oricine, să nu îţi apleci privirea, şi după ce ne-ai declarat industrie de succes, să ne părăseşti. Industria mobilei este afectată mult mai dureros de criza energetică, la nivel mondial, decât celelalte industrii. Materia primă de bază pentru fabricile de mobilă este lemnul, ca materie brută pe care noi o achiziţionăm prin licitaţii de la ROMSILVA sau din păduri private. Dar şi panourile, la rândul lor, au la bază tot lemn, în proporţie de 90%, dar este acel lemn care nu poate fi folosit şi valorificat la un nivel înalt şi se transformă în tocătură şi devine peleţi sau panouri MDF, OSB, panel, placaj, cartoanele care sunt tot celuloză, tot din lemn, furnirul care este lemn de înaltă calitate, valorificat. Toate acestea reprezintă aproximativ 40% din materia primă care, la momentul actual, are o creştere fantastică, de 50% într-un an, de 150% în 2 ani. Nicio industrie, nicio capacitate de producţie nu poate să se tehnologizeze, să se rentabilizeze, pentru a putea înghiţi aceste creşteri", a spus Daniel Egri, directorul general al companiei MOBEX din Mureş.

• Tanczos Barna, ministrul Mediului: "Industria mobilei poate duce steagul României peste hotare, reprezentând ţara cu cinste"

Industria mobilei este o industrie campioană, cu valoare adăugată dedicată, care se bazează pe forţă de muncă din România şi care procesează materie primă din ţara noastră în cea mai mare măsură, confirmă Tanczos Barna, ministrul Mediului, apelor şi pădurilor, afirmând că acest sector poate duce steagul României peste hotare, reprezentând ţara cu cinste.

Oficialul subliniază: "Astăzi avem o situaţie delicată în România şi în Europa, toată piaţa suferind, pe de o parte, din cauza presiunii din SUA şi din China, pe de altă parte, în urma războiului, care a bulversat piaţa energiei şi tot mai multe ţări utilizează lemnul pentru încălzire. Şi avem şi presiunea venită din măsurile luate de Ministerul mediului în ultimul an şi jumătate, de eliminare sau reducere a exploatării legale. Toţi aceşti factori influenţează preţul lemnului. Piaţa liberă şi cererea crescută au generat preţuri mult mai ridicate decât în anul trecut".

România importă cantităţi uriaşe de masă lemnoasă, atarge atenţia domnia sa, apreciind că este nevoie de intervenţia statului în mai multe domenii: "Intervenţia minimă vizează cel puţin lemnul de foc, pentru a asigura achiziţia lemnului de foc la un preţ acceptabil pentru cetăţeni. Putem păstra preempţiunea în cadrul licitaţiilor. Exploatarea corectă, durabilă, legală va oferi resurse suficiente pentru toată lumea, România nu va deveni toată o grădină botanică".

Potrivit lui Tanczos Barna, anul trecut am importat peste 5 milioane de metri cubi de lemn.

• Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Peste 50 de companii din industria mobilei şi-au închis porţile anul trecut"

Industria mobilei din România beneficiază sau ar trebui să beneficieze de câteva avantaje competitive - resursă, tradiţie, un brand de ţară foarte important -, este de părere Florin Marian Spătaru, ministrul Economiei. "Este industria care valorifică exemplar resursa naturală şi creează plus valoare. Avem exporturi anuale de 2,2 miliarde euro, dar avem şi importuri care au crescut mai mult decât exporturile. Avem 55.000 de oameni care lucrează în această industrie şi peste 50 de companii care şi-au închis porţile anul trecut. Din punctul meu de vedere, ar tebui să ne uităm foarte bine la trend (...) - şi aici vorbim de tehnologizare, de revoluţia industrială, de automatizarea proceselor -, astel încât să devenim competitivi. Şi aici vorbim de stabilizarea lanţurilor de aprovizionare pentru a putea livra la timp. Industria prelucrătoare nu a fost foarte promovată în trecut". Industria lemnului poate beneficia de investiţii în vederea competitivităţii sectorului, din fonuri europene, subliniază oficialul, arătând că acest sector nu are nevoie doar de lemn, ci şi de restul accesoriilor: "Acolo cred că trebuie să ne uităm foarte atent şi să promovăm acest ecosistem care să ducă la creşterea competitivităţii. Nu trebuie să ne amăgim că modelul economic care a funcţionat ani de zile va putea funcţiona şi în următorii 30 de ani. Revenim la apelul şi la planul de măsuri pe care trebuie să-l implementăm privind retehnologizarea, prin măsurile pe care statul român trebuie să le ia - menţinerea dreptului de preempţiune, includerea industriei mobilei ca o industrie proritară în acest domeniu. Sunt sigur că industria mobilei generează foarte multe locuri de muncă în orizontală, iar promovarea acestui sector este foarte importantă". Florin Spătaru susţine că bugetul pentru promovarea exportului nu mai trebuie tăiat, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi, apreciind că nimeni nu ar trebui să considere că industria mobilei merge de la sine.

Dacă nu eşti prezent la târgul de la Milano, nu existi în lumea mobilei, apeciază senatorul Ştefan Radu Oprea, care spune că ar trebui să regândim strategia de comerţ exterior, pentru recâştigarea pieţei internaţionale: "Statul român trebuie să fie partenerul industriei, pentru că există o tendinţă îngrjorătoare - importurile au o dinamică de creştere mai mare (20%) faţă de dinamica exporturilor (circa 12%) şi vorbim de o industrie unde capitalul românesc este încă majoritar, respectiv 52%".

Conducerea ROMSILVA spune că, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta, şi în 2023 va exista o creştere a volumului de lemn care va ajunge în piaţă. Astfel, vom avea o majorare cu 1,5 milioane mc de lemn, pentru a junge la 11 milioane mc de masă lemnoasă care să fie recoltată, conform sursei citate.

Coaliţia de guvernare a decis plafonarea la 500 de lei a preţului pentru un metru cub de lemn de foc şi interzicerea exportului acestui tip de masă lemnoasă.

Potrivit datelor din piaţă, în ultimii zece ani, împreună cu industria mobilei, sectorul forestier a contribuit anual, în medie, cu 3,5% la PIB-ul României, generând un excedent în balanţa comercială externă de până la 2 miliarde euro/an. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe şi contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare conexe, precum cele de construcţii, agricol şi energetic.