Industriaşii români sînt pesimişti privind evoluţia economiei

Principalele cauze de frînare a activităţii de producţie sînt, în opinia managerilor intervievaţi în cadrul unui studiu realizat de Banca Naţională, insuficienţa cererii, influenţele negative exercitate de blocajul financiar, evoluţia cursului de schimb, lipsa materiilor prime şi nivelul ridicat al ratelor dobînzilor bancare.

Perspectiva nesatisfăcătoare a producţiei sectoarelor economice analizate este completată de expectaţiile privind investiţiile, a căror deteriorare este înregistrată pentru a patra lună consecutiv.

Aşteptările privind extinderea portofoliului de comenzi adresate sunt mai optimiste, domeniile de activitate privilegiate fiind producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice, termice, a gazelor şi a apei calde. De asemenea, studiul evidenţiază o creştere potenţială şi în industriile mijloacelor de transport, prelucrării petrolului, cocsificării cărbunelui şi prelucrării combustibililor nucleari. Printre ramurile caracterizate de estimări mai puţin favorabile se numără industria metalurgică şi cea a construcţiilor, însoţite de activităţile în amonte şi aval aferente acestora.

Aşteptările unei treimi a industriaşilor cu privire la dinamica comenzilor de export sunt ceva mai optimiste, în timp ce 40% dintre ei nu întrevăd o schimbare semnificativă a volumului comenzilor, faţă de valorile anterioare.

De menţionat este şi ameliorarea expectaţiilor din industria textilă, a confecţiilor, pielăriei şi încălţămintei, al cărei sold conjunctural pozitiv s-a majorat de peste 6 ori comparativ cu luna ianuarie, pînă la 41%. Perspective mai puţin încurajatoare au fost semnalate în industria chimică, de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice, precum şi în industria materialelor de construcţii.

Aşteptările favorabile s-au temperat semnificativ în multe activităţi economice, prin infirmarea anticipării unei ameliorări a vremii după temperaturile deosebit de scăzute din prima lună a anului. Condiţiile meteorologice severe au impus întreruperea activităţii din construcţii şi de producţie a materialelor aferente.

Doar circa 9% dintre managerii intervievaţi apreciază că evoluţia cursului de schimb are un impact restrictiv asupra procesului de producţie, opiniile cele mai ferme în acest sens fiind formulate de respondenţii din industria de prelucrare a lemnului şi din industria textilă, cea de confecţii, pielărie şi încălţăminte, potrivit studiului citat.

Reprezentanţii industriei chimice, de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice sunt cei mai pesimişti cu privire la influenţa creşterii ratelor dobînzilor bancare. Un sfert dintre ei se aşteaptă la o evoluţie negativă a activităţii lor ca urmare a costurilor ridicate implicite creditării.

Luna februarie a consemnat o nouă încetinire a acumulărilor de capital, temperarea ratei de creştere a investiţiilor fiind localizată în principal la nivelul industriei metalurgice, a construcţiilor metalice şi a produselor din metal. Pierderile de ritm vor fi probabil compensate parţial de revigorarea investiţiilor din activitatea de transport şi distribuţie a energiei electrice, termice, a gazelor şi a apei calde, precum şi de consolidarea acumulărilor de capital în industria mijloacelor de transport.

Numărul de salariaţi se plasează estimativ pe o traiectorie uşor descrescătoare, estimează o treime dintre respondenţi, opinie concordantă cu cea relevată în sondajele anterioare efectuate de către BNR în rîndul reprezentanţilor industriei. Disponibilizări sunt aşteptate în industria de prelucrare a petrolului, cea a cocsificării cărbunelui şi în cea a prelucrării combustibililor nucleari. În ciuda acestor previziuni, peste 60% dintre intervievaţi nu întrevăd modificări semnificative ale indicelui de personal în perioada imediat următoare.