Ineficienţa bibliotecilor şi a şcolilor

Noi muncim, nu gândim - cu acest slogan era "plantată" democraţia, alături de panseluţe, în urmă cu 20 de ani. Au fost destui care au considerat că aceasta este atitudinea corectă, iar acum culeg roadele ofilite ale muncii de atunci. Fiecare generaţie are sloganurile pe care le merită iar acum în lumea noastră circulă o zicere şchioa-pă, dar rimată: "Cârciumă din bibliotecă şi din şcoală discotecă". Nu e nimic exagerat, sute de şcoli din mediul rural au fost închise în ultimii doi ani în numele reformei şi economiei la buget iar bibliotecile sunt în mare pericol, deoarece nu sunt eficiente, deşi e greu de găsit formula convenabilă, pentru cei cu astfel de abordări, care să confirme sau să infirme eficienţa pe termen scurt a unui astfel de stabiliment.

Dacă toată nebunia se numeşte generic reformă, chiar nimeni nu mai îndrăzneşte să se pună cu faţa contra vântului. Calculul e simplu şi are logica lui, dacă tot am pornit-o pe acest drum, măcar să facem treaba temeinic. Primarul dintr-o comună gorjeană a transformat biblioteca în sală de nunţi, nemulţumit că cea dintâi nu aduce bani la buget, pentru această transformare spectaculoasă cheltuind 30.000 de lei. Într-o altă comună, din acelaşi judeţ, primarul a investit 500.000 de lei ca să înlocuiască inutilele cărţi cu nişte licori bahice, mult mai apropiate de sufletul sensibil al omului modern. Cheltuielile iniţiale vor fi recuperate în scurt timp, în absenţa cărţilor care smintesc minţi şi corup suflete, oamenii se vor putea concentra exclusiv pe muncă, urmând ca gânditul să fie apanajul exclusiv al aleşilor, pe care îi putem schimba, sau nu, din 4 în 4 ani. Acestea sunt doar două ştiri din ultimele 24 de ore. În România sunt peste 500.000 de persoane analfabete, 76% dintre acestea provenind din mediu rural. Cifre alarmante care vin pe fondul unor derapaje constante în ceea ce priveşte sis-temul de învăţământ vor creşte în mod constant având în vedere că accesul la o minimă formă de instruire este tot mai dificil.

Fenomenul e amplu şi pare fi girat de sus. Vorbim de un "sus" omenesc şi naţional. Mesajele distorsionate produc astfel de efecte. Preşedintele nostru se plânge pe toate drumurile, inclusiv pe unele europene, că ţara are "prea mulţi filozofi şomeri". Şi o face în mod repetat, asta însemnând că e preocupat de subiect. Nu încape discuţie că sunt destui care îi interpretează frazele la modul cel mai propriu, iar efectele sunt vizibile. Conducătorul statului nu spune însă că pericolul nu vine de la filozofii şomeri ci de la mult prea mulţii analfabeţi plasaţi în puncte cheie.