Inflaţia şi corupţia, fatale pentru Erdogan: opoziţia turcă, victorie detaşată în alegerile locale

Regimul Erdogan pare să se clatine după ce, duminică, în urma alegerilor locale, Partidul Popular Republican (CHP) a câştigat scrutinul în 36 din cele 81 de municipalităţi ale Turciei, ceea ce înseamnă că a ajuns la 44,4% din totalul opţiunii alegătorilor, deşi, potrivit agenţiei oficiale Anadolu News, opoziţia ar fi câştigat alegerile locale cu doar 37,5% din voturi.

Dacă ar fi să luăm în considerare procentul înaintat de Anadolu News, acesta este cu aproape 10% mai mic decât cel înregistrat de Kemal Kilicdaroglu - candidatul opoziţiei politice la alegerile prezidenţiale de anul trecut, care a pierdut în turul doi după ce a primit 47,82% din voturile exprimate, faţă de cele 52,18% ale lui Recep Tayyip Erdogan, susţinut de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), dar mai mare decât cel obţinut de CHP la alegerile parlamentare unde a întrunit doar 25%.

În urma alegerilor prezidenţiale de anul trecut se părea că Erdogan îşi întărise puterea, în ciuda scandalurilor de corupţie care au urmat tragediei naţionale produsă de cutremurul din sudul Anatoliei din februarie 2023, când în Turcia şi Siria au fost înregistraţi 50.000 de morţi sub ruinele clădirilor care au căzut în urma seismului. Numai că, în ciuda controlului şi dominaţiei aproape totale asupra mass-mediei, se pare că un rol decisiv l-a jucat în ultimele 10 luni rata inflaţiei care s-a păstrat la cote înalte - la începutul lunii martie 2024 era la 67,07% şi Mehmet Şimşek, ministrul de Finanţe declara, citat de postul local de televiziune BloombergHT că inflaţia va rămâne ridicată în lunile următoare, urmând să scadă apoi până în martie 2025 - şi care a erodat puternic puterea de cumpărare a majorităţii populaţiei.

În aceste condiţii, opoziţia politică a reuşit să se impună, duminică, în marile centre metropolitane: Istanbul, Ankara, Izmir, Adana, Antalya, Bursa şi Mersin, ce reprezintă 60% din populaţia Turciei şi aproximativ 62% din Produsul Intern Brut. Marile oraşe care s-au mutat în opoziţie la alegerile locale au fost İzmir, Adana, Antalya şi Mersin. Doar Istanbulul reprezintă 16 milioane de locuitori şi 30% din PIB, aşa că alegerile au oferit CHP un cuvânt semnificativ în viaţa economică a naţiunii.

Pieţele din Turcia au reacţionat cu prudenţă, ieri, în urma rezultatelor la alegerile locale. Indicele principal de pe Bursa de Valori din Istanbul a scăzut cu 1,7% în tranzacţionare lentă. Lira a continuat să scadă, ducându-şi pierderile la peste 8% până acum în 2024.

La Istanbul, primarul în funcţie, Ekrem Imamoglu (CHP), a declarat că l-a învins pe candidatul guvernamental al AKP, cu peste un milion de voturi.

Imamoglu a afirmat după anunţarea rezultatelor: "În această seară (n.red. - duminică seară), 16 milioane de cetăţeni ai Istanbulului au trimis un mesaj atât rivalilor noştri, cât şi preşedintelui. Cei care nu înţeleg mesajul naţiunii vor pierde în cele din urmă".

În capitala Ankara, primarul în funcţie, Mansur Yavas (CHP), a revendicat victoria asupra rivalului său, salutând rezultatul drept "un mesaj clar pentru cei care conduc această ţară".

Într-un discurs rostit de la balconul palatului prezidenţial, Recep Tayyip Erdogan a recunoscut că partidul său a "pierdut altitudine" în toată ţara şi a spus că va trece la un proces de autoreflectare şi de rectificare a greşelilor comise.

La alegerile de duminică au avut drept de vot aproape 61 milioane de turci, care şi-au votat primarii, membrii consiliului provincial, dar şi alţi oficiali locali.

• Victoria opoziţiei în marile oraşe la alegerile locale - o lovitură pentru Erdogan în încercarea de a-şi consolida puterea

Referitor la alegerile de duminică, Sinan Ulgen, directorul think-tank-ului Edam din Istanbul, a declarat agenţiei Associated Press că "rezultatul surprinzător" este datorat alegătorilor care au dorit să pedepsească partidul aflat la guvernare pentru starea economiei şi a descris alegerile drept "un punct cheie" pentru Imamoglu, afirmând că actualul primar al oraşului Istanbul ar deveni de drept candidatul opoziţiei pentru următoarele alegeri prezidenţiale.

Rezultatele alegerilor "ar putea schimba jocul politic în Turcia", a declarat, pentru CNBC, Hakan Akbas, consilier senior la Albright Stonebridge Group.

Hakan Akbas a spus: "Rezultatul alegerilor locale ar putea insufla o nouă viaţă democraţiei Turciei şi ar putea aduce perspective noi privind abordarea problemelor economice, amenajarea localităţilor şi dezvoltarea serviciilor publice. Succesul va depinde de capacitatea opoziţiei de a se uni ca un front unit şi de a prezenta o viziune pentru viitorul Turciei, care să rezoneze peste tot".

El a menţionat că rezultatul alegerilor locale este "esenţial pentru traiectoria politicilor fiscale ale Turciei" şi se aşteaptă în următoarea perioadă să vadă reforme necesare, dar nepopulare.

Dar, în timp ce adversarii politici ai lui Erdogan sărbătoresc rezultatul de la alegerile locale, acesta nu este în niciun caz un capăt de drum pentru preşedintele turc, notează unii analişti politici.

Wolfango Piccoli, co-preşedinte la firma de consultanţă Teneo Intelligence, citat de CNBC, afirmă: "Supărarea electorală de la alegerile locale îi va îngreuna dorinţa lui Erdogan să treacă la schimbărilor constituţionale planificate, dar la nivelul politicii centrale nu schimbă nimic. Ar fi naiv şi eronat să presupunem că acest eşec marchează începutul sfârşitului pentru Erdogan".

Analistul politic susţine că preşedintele turc "nu se va îndrepta către o mai mare acomodare politică, având în vedere aversiunea lui de a împărţi puterea, şi nu îşi va atenua retorica polarizantă din cauza acestei înfrângeri usturătoare".

Wolfango Piccoli a precizat: "Mai degrabă, este probabil să răspundă cu forţă (dar nu neapărat imediat) provocărilor generate de victoria opoziţiei la alegerile locale. În acest sens, este puţin probabil ca Erdogan să renunţe la planurile sale pentru o nouă constituţie sau pentru modificări semnificative la actuala constituţie", modificări ce ar întări şi extinde puterea executivului în detrimentul opoziţiei.

• Previziuni sumbre ale economiştilor privind rata inflaţiei

Situaţia politică va trebui să ţină cont şi de starea economică a Turciei, în condiţiile în care actuala rată a dobânzii de politică monetară se situează la 45% pe an, iar analiştii economici estimează că va exista o înăsprire a actualului regim financiar, având în vedere presiunea preţurilor şi cererea internă puternică.

Liam Peach, senior-economist al pieţelor emergente la Capital Economics a declarat, citat de Reuters: "Presiunile de bază ale preţurilor continuă să fie ridicate şi, dacă acest lucru continuă, posibilitatea unei reluări a ciclului de înăsprire a băncii centrale va creşte în lunile următoare".

Inflaţia lunară a preţurilor de consum (IPC) a fost de 4,53%, potrivit Institutului de Statistică din Turcia, în scădere de la 6,70% în ianuarie, dar cu mult peste 3,7%, procent prognozat de sondajul Reuters. Potrivit sursei citate, restaurantele şi hotelurile au condus creşterea preţurilor în februarie, cu 94,5%, urmate de o creştere cu 91,8% a preţurilor la educaţie. Preţurile la alimente şi băuturi fără alcool au crescut cu 71,1%.

Conform estimărilor autorităţilor de la Ankara, inflaţia ar urma să scadă în acest an cu peste 20 de puncte procentuale şi să ajungă la 31 decembrie 2024 la o rată de 42,7%.

În acest timp, lira a scăzut cu 8% de la începutul anului 2024, după o scădere de aproape 37% în 2023, stimulând şi mai mult preţurile de import. Deşi unii analişti economici prevăd o nouă cădere a monedei turceşti după alegerile de duminică, ministrul de finanţe Mehmet Şimşek a spus că autorităţile nu doresc deprecierea lirei.

Mâine, 3 aprilie, Institutul Naţional de Statistică al Turciei (TurkStat) va publica datele privind rata inflaţiei pe luna martie în Turcia, iar analiştii economici se aşteaptă să constate o creştere suplimentară a preţurilor. Potrivit cotidianului Daily Sabah, se preconizează că inflaţia preţurilor de consum în Turcia ar fi atins aproape 70% în martie, determinată în principal de preţurile din sectorul alimentar şi al serviciilor, potrivit sondajelor, menţinând presiunea pentru o politică monetară strictă. Estimarea mediană a 11 economişti pentru inflaţia din martie a fost de 69,1%, cu prognoze variind de la 68,2% la 70,54%, potrivit unui sondaj Reuters. Prognoza lunară pentru creşterea preţurilor a variat între 3% şi 4,42%.

Conform datelor publicate ieri de Camera de Comerţ din Istanbul (ITO), preţurile cu amănuntul din Istanbul au crescut cu 3,93% în martie faţă de luna februarie, cheltuielile cu sănătatea şi îngrijirea personală au crescut cu 3,05%, preţurile produselor alimentare au crescut cu 3,62%, în timp ce cheltuielile cu bunurile de uz casnic şi cu locuinţa au crescut cu 6,01%, respectiv 3,90%.

Datele mai arată o majorare cu 1,06% a cheltuielilor de transport şi comunicaţii şi cu 8,96% a cheltuielilor cu îmbrăcămintea.

Banca Centrală a Turciei, care a crescut deja în iunie 2023 dobânzile cu 3.650 de puncte de bază, a decis să majoreze rata de referinţă cu încă 500 de puncte de bază în 21 martie 2024, din cauza deteriorării perspectivelor inflaţiei.