Inflexibilul Schäuble pledează pentru "o abordare umanistă", în Europa

Inflexibilul ministru de finanţe al Germaniei Wolfgang Schäuble, care s-a arătat de neînduplecat în negocierile privind datoriile Greciei, cere, acum, înţelegerea cetăţenilor Uniunii şi încrederea acestora în proiectul comun, pe măsură ce "visul european" a început să se destrame, după votul Marii Britanii pentru Brexit. De asemenea, el pledează pentru "o abordare umanistă", în Europa, în subiectul migranţilor.

"Cetăţenii UE nu înţeleg prea bine ce înseamnă Uniunea pentru ei", a declarat, ieri, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, în cadrul unei conferinţe pe teme financiare organizate la Bucureşti.

Acesta a mai precizat că votul pentru Brexit este expresia unor nemulţumiri comune.

"Punţile dintre instituţiile europene şi cetăţenii europeni sunt greu de identificat. (...) Este decisiv ca Europa să vină cu măsuri vizibile şi palpabile. Se pot depăşi probelme numai ramânând uniţi", a spus Schäuble.

Ministrul german a spus că este de regretat decizia britanicilor, dar a cerut un efort suplimentar din partea instituţiilor europene de a se apropia de cetăţeni, admiţând că este o ruptură între instituţii şi europenii obişnuiţi.

Schäuble a mai adăugat: "Toţi regretăm decizia britanicilor. Ne afectează pe toţi, dar britanicii trebuie să aleagă. Dacă vor să facă parte din piaţa comună, atunci trebuie să respecte regulile pieţei comune. Nu trebuie să dovedim foarte multă flexibilitate. Noi trebuie să dăm dovadă de coeziune în Europa. Regulile sunt valabile pentru toţi. Trebuie să le dovedim oamenilor că Europa reprezintă plus valoare".

Domnia sa a mai precizat că fragilitatea unităţii europene s-a văzut în problema migranţilor: "Aceste fluxuri de migranţi, din Orientul Mijlociu şi Africa, că ne place sau nu, pot pune în pericol stabilitatea noastră internă. Este nevoie de o protecţie comună a frontierelor. Trebuie să distribuim echitabil povara.

Trebuie să colaborăm cu statele învecinate, astfel încât traficanţii de migranţi să fie opriţi".

Domnia sa a plecat pentru o abordare umanistă, în Europa: "Să nu îi mai lăsăm pe refugiaţi sî moară în Marea Mediteramnă. Solidaritatea nu înseamnă o stradă cu drum unic".

Schäuble a mai sugerat că Uniunea Europeană trebuie să se protejeze singură: "Americanii nu vor reuşi să poarte răspunderea, în următorii ani, aşa cum ne-am dori noi, Şi nici altă ţară din Europa - nici Franţa, nici România, nici Germania, nici Luxemburg. Numai împreună putem face acest lucru".

• Schäuble: "Suntem într-un război cibernetic cu Rusia"

Wolfgang Schäuble spune că este păcat că Europa a trebui să impună sancţiuni Rusiei: "Dar a fost o decizie necesară.

Pledăm pentru o colaborare strânsă cu Rusia, dar cu o condiţie - să respectăm dreptul internaţional. Nu se poate interveni cu forţa, nu se pot face ameninţări pentru a impune anumite interese. Suntem într-un război cibernetic. (...) Dacă vom reuşi să-i spunem Rusiei că suntem interesaţi de o colaborare constructivă, vom găsi şi calea cea bună. Dar nu suntem naivi".

• Schäuble: "România ar trebui să extindă învăţământul dual"

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a mai declarat ieri, că România ar trebui să extindă învăţământul dual, care presupune îmbinarea de către elevi a cursurilor obişnuite cu practica în întreprinderi, pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor, încă ridicat: "Ca în multe alte ţări, şomajul în rândul tinerilor este ridicat. Vă recomand să sprijiniţi educaţia duală. Este unul dintre cele mai importante tipuri de educaţie. Toate diplomele trebuie să beneficieze de apreciere".

Potrivit ultimelor date oficiale, şomajul în rândul tinerilor din România cu vârsta între 15 şi 24 de ani era de 19,4% în al doilea trimestru din acest an, cu mult peste rata şomajului la întregul întregii forţe de muncă, de doar 5,9%, potrivit news.ro.

Ministrul german a remarcat că România are una dintre cele mai dinamice rate de creştere din Uniunea Europeană: "Acest lucru, împreună cu menţinerea unei datorii publice sub 40% din PIB, trebuie păstrat".

Domnia sa a mai precizat că este important să se evite o discuţie despre conflictul dintre investitorii străini şi români: "Nu trebuie creată o dispută între investitorii mici şi cei mari. Dinamica economică o dau IMM-urile , dar şi acestea au nevoie de întreprinderi mari. Vreau să ajutăm România să devină şi mai atractivă pentru investitorii străini. Banca noastră de investiţii colaborează strâns cu Eximbank".

Schäuble a susţinut întotdeauna austeritatea în perioada crizei din zona euro. În 2014, a făcut un buget naţional de 299 de miliarde de euro, care i-a permis Germaniei să nu mai contracteze datorii noi pentru prima oară după 1969.

El a jucat un rol cheie în negocierile cu Grecia, care a fost nevoită să accepte condiţii dure ale creditorilor internaţionali, între care şi Berlinul, pentru a fi salvată de la faliment.

Poziţia sa dură şi inflexibilă a fost criticată atât de liderii de la Atena, cât şi de alţi lideri europeni, favorabili unor condiţii mai blânde pentru Grecia.

În 2012, Schäuble a respins solicitările directorului FMI, Christine Lagarde, de a oferi Greciei mai mult timp pentru tăieri adiţionale ale cheltuielilor în vederea reducerii deficitului bugetar. În acelaşi an, preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, l-a acuzat pe Schäuble că i-a insultat naţiunea.