INIŢIATORII LEGII DĂRII ÎN PLATĂ: "Afirmaţia că programul Prima Casă se va stinge prin efectul legii este falsă"

Actualizare 14:12 Daniel Zamfir: "Este inacceptabil ca BNR să dezinformeze Administraţia Prezidenţială"

Deputatul Daniel Zamfir, în calitate de iniţiator al Legii dării în plată, s-a adresat, prin intermediul unei scrisori, Administraţiei Prezidenţiale, propunându-şi astfel să demonstreze că multe dintre informaţiile lansate de către reprezentanţii BNR sunt "contradictorii şi manipulatorii".

"Astfel, prin această scrisoare mi-am propus să demontez punct cu punct argumentele invocate de către reprezentanţii BNR şi ai băncilor, constatând totodată faptul că multe dintre informaţiile lansate de către aceştia sunt contradictorii şi manipulatorii.

Am constatat din datele publice comunicate de către oficialii BNR neconcordanţa cifrelor prezentate referitoare la numărul contractelor de credit cu ipotecă şi a celor externalizate. Am făcut o analiză pe baza acestor date, iar concluziile ei se regăsesc în scrisoarea transmisă Administraţiei Prezidenţiale", afirmă deputatul liberal în comunicat.

Daniel Zamfir şi-a exprimat, totodată, îngrijorarea în legătură cu faptul că "Banca Naţională a României nu cunoaşte speţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau că a intenţionat inducerea în eroare nu doar a opiniei publice, ci şi, mult mai grav, a Preşedintelui României, care este în situaţia de a lua o decizie în privinţa promulgării acestei legi.

În această situaţie lucrurile sunt extrem de clar tranşate de CJUE în Ordonanţa emisă în cauza C-74/15 Tarcău în data de 19 noiembrie 2015 (care este publicată şi pe site-ul MAE). Aceasta statuează tocmai că persoana fizică - asociat sau administrator al unei societăţi comerciale - care a adus o garanţie ipotecară la creditul luat de societatea comercială la care are calitatea de mai sus este tratată ca şi un consumator, ca atare beneficiază de acelaşi tratament acordat persoanelor fizice cu credite în nume propriu", arată deputatul.

De asemenea, Daniel Zamfir consideră că afirmaţia BNR şi a băncilor comerciale conform căreia garanţia statului pentru Programul Prima Casă se va stinge prin efectul legii este una vehiculată doar pentru a induce panică în rândul potenţialilor consumatori de credite Prima casă, întrucât statul român garantează 50% din valoarea creditului în cazul în care împrumutatul s-ar afla în imposibilitate de plată. "Doar în acest caz, debitorul este supus unei potenţiale executări silite. Banca se îndestulează atât din sumele rezultate în lichidarea imobilului, cât şi din garanţia de stat. Conform propriilor afirmaţii ale bancherilor, creditul Prima Casă nu provoacă incidente de plată. Rata de neperformanţă este de sub 0,5%. În consecinţă, nu există riscul unei executări silite şi al unei accesări a garanţiei de stat.

Dacă un astfel de imobil este dat în plată, se stinge ca urmare a acestui demers întreaga datorie a împrumutatului şi, în plus, se stinge şi datoria garantului, deci inclusiv garanţia statului. Banii disponibilizaţi în acest fel de către stat urmează a fi utilizaţi pentru susţinerea în continuare a programului Prima Casă ori pentru alte programe guvernamentale.

De aceea, afirmaţia că programul Prima Casă se va stinge prin efectul legii este falsă. De altfel, statul a decis să continue acest program şi pentru anul 2016, de unde rezultă că băncile au încă interes pentru acest program", explică Zamfir.

El arată că susţinerea BNR în legătură cu dezvoltatorii imobiliari persoane fizice care ar beneficia de această lege este, totodată, una extrem de falsă. "Conform noului Cod Civil, aceste persoane nu sunt considerate persoane fizice, ci profesionişti care desfăşoară fapte de comerţ care sunt supuse impozitării şi, ca atare, lor li se aplică Legea falimentului persoanelor juridice. Acest statut al dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice este clarificat de mulţi ani, de când a fost luată măsura impunerii TVA la tranzacţiile efectuate de aceste personae", precizează Daniei Zamfir.

"Sunt încrezător că toate aceste argumente prezentate prin intermediul scrisorii vor elimina şi temerea că această lege ar putea fi una cu dedicaţie pentru anumite categorii de consumatori: dezvoltatorii imobiliari, bogaţii, milionarii sau cum au mai fost indicate aceste categorii în susţinerile bancherilor. Cât despre introducerea unui plafon, sunt edificatoare argumentele legate de constituţionalitatea acestei legi (a se vedea Decizia CCR 1321 din 11.10.2011), de respectarea Directivei 2014/17 şi a jurisprudenţei CJUE (a se vedea cauza ANPC Călăraşi vs Volksbank România), pe care le-am prezentat de altfel în nenumărate rânduri", a conchis deputatul PNL.

(A.L.)

-------------------

În urma întrevederii pe care au avut-o iniţiatorii Legii Dării în plată, avocatul Gheorghe Piperea şi deputatul liberal Cătălin Zamfir, cu consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, aceştia au transmis o scrisoare consilierului prezidenţial, în care îşi exprimă detaliat punctul de vedere referitor la proiectul legislativ aflat pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, spre promulgare.

Redăm mai jos scrisoarea integrală:

"Către Administraţia Prezidenţială

Domnului consilier prezidenţial Cosmin Marinescu

Stimate domnule Consilier Prezidenţial,

Revenim, în calitate de iniţiator al Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţilor asumate prin credite şi, respectiv, de autor al formei sale redactate, asupra scrisorii adresate Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, precum şi dumneavoastră personal, în urmă cu două săptămâni, întrucât dorim să aducem cât mai multe date în sprijinul promulgării acestei legi. Mai ales că am constatat cu suprindere şi amărăciune că informaţiile pe care oficialii Băncii Naţionale şi ai mediului bancar le lansează în spaţiul public nu sunt corecte sau nu sunt complete, ceea ce atrage şi caracterul lor eronat prin omisiune.

Convinşi fiind că aceste date au fost furnizate şi Administraţiei Prezidenţiale, permiteţi-ne, domnule Consilier Prezidenţial, să le combatem în cea mai tehnică şi cu acurateţe modalitate posibilă:

1.CARE ESTE NUMĂRUL REAL AL PERSOANELOR FIZICE CARE AU CREDITE CU GARANŢII IMOBILIARE

1.1.CUM SE CONTRAZIC OFICIALII BNR

Iniţial, dl Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, afirma în toate conferinţele de presă şi dezbaterile televizate că 316.000 de români au credite ipotecare, dintre care 177.500 au împrumuturi imobiliare, iar restul pentru consum. Dintre aceştia, doar 32.000 au restanţe, iar 18.500 sunt aferente celor cu împrumuturi pentru achiziţia unui activ imobiliar.

Săptămâna trecută, în conferinţa de presă, dl viceguvernator Bogdan Olteanu a arătat că 459.347 de români au 491.600 de credite cu garanţii imobiliare, clasificate ca şi credite ipotecare, alte credite pentru investiţii imobiliare şi credite garantate cu garanţii imobiliare. (Aceste produse bancare au primit diferite denumiri în perioada 2007-2008, când unele bănci, pentru a evita aplicarea legii creditului ipotecar, au utilizat denumirea de credite pentru investiţie imobiliară, deşi scopul creditului era chiar achiziţia unei locuinţe).

Potrivit domnului Olteanu, 68.723 dintre debitorii cu garanţii imobiliare au restanţe, iar numărul total al restanţelor e de 74.127.

1.2.CE NU INCLUD DATELE FURNIZATE DE BNR

Banca Naţională a României a refuzat în toţi aceşti ani, în rapoartele publicate sau la întrebările directe ale ziariştilor, să facă public numărul real de credite cu ipotecă. Asta pentru că numărul real ar trebui să includă şi creditele neperformante scoase din bilanţuri şi creditele externalizate şi pe cele vândute.

O spune chiar un oficial al BNR, dl Virgil Dăscălescu, şeful Serviciului Riscuri Macroprudenţiale din cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară (Adevărul Financiar, 25.02.2015, după o conferinţă pe tema stabilităţii financiare), întrebat fiind despre o subcategorie, cea a creditelor în franci elveţieni:

-"Numărul românilor cu credite în franci elveţieni depăşeşte totalul de 75.412 debitori anunţat oficial de BNR, dacă se iau în calcul creditele neperformante scoase în afara bilanţurilor şi cele externalizate sau vândute.

-Rata creditelor neperformante pe franci elveţieni este mult mai mare decât cea pe euro, însă nu vă pot da cifrele acum. Dar simpla prezentare a ratei creditelor neperformante la momentul actual nu spune întregul adevăr pentru că în cursul anului 2013 şi în 2014 s-a procedat la scoaterea în afara bilanţului a creditelor neperformante şi atunci stocul rămas nu reflectă întreaga realitate. Pe de altă parte, au avut loc vânzări masive de credite în franci elveţieni"

Datele oficiale arată că o treime dintre împrumuturile în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum.

1.2.1.CREDITE EXTERNALIZATE

Câte credite au fost externalizate, BNR a aproximat într-un răspuns oficial trimis deputatului Andreea Paul de purtătorul de cuvânt Dan Suciu, în ianuarie a.c., însă, atenţie, numai pentru cele în franci elveţieni:

-"Numărul debitorilor persoane fizice ce au credite în CHF la bănci este de 75.412, iar numarul creditelor în CHF ale persoanelor fizice este de 80.275 (noiembrie 2014, conform informaţiilor de la Centrala Riscurilor de Credit şi Biroul de Credit). Începând cu anul 2010, băncile raportează inclusiv date referitoare la soldul creditelor externalizate. Acest sold era, în noiembrie 2014, de 6,1 miliarde lei, din care 2,76 mld. aferente creditelor în alte valute decât euro. O estimare a numărului creditelor populaţiei în CHF externalizate s-ar putea realiza utilizând următoarele ipoteze: (i) creditele în alte valute externalizate se consideră a fi denominate în CHF; (ii) valoarea medie a creditelor în CHF externalizate este aceeaşi ca şi în cazul creditelor în CHF ale populaţiei existente în bilanţul băncilor. Pe baza acestor ipoteze, se poate estima că ar fi fost externalizate 23.000 de credite în CHF acordate populaţiei"

În total, potrivit datelor furnizate anual de BNR, în Raportul asupra Stabilităţii Financiare, creditele externalizate (SI PERFORMANTE ŞI NEPERFORMANTE) au însumat:

-în 2008: 6 miliarde de euro

-în 2009: 10 miliarde euro

-în 2010 : 4,3 miliarde de lei

-în 2011 : 2,4 miliarde de lei

-în 2012: peste un miliard

-în 2013: 3,6 miliarde de lei

-în 2014: 6,1 miliarde lei

Câte dintre aceste sunt credite ale persoanelor fizice şi câte cu garanţii imobiliare? Niciunul, au spus iniţial reprezentanţii ARB (Gabriela Folcuţ, Realitatea TV). Pentru ca săptămâna trecută dl Bogdan Preda (CPBR) să admită că ar fi circa 8000 de astfel de credite externalizate. Numai că dl Suciu în numele BNR calcula 23.000 de credite externalizate numai în franci elveţieni pentru persoanele fizice. Deci care este numărul adevărat?

1.2.2.CREDITE NEPERFORMANTE SCOASE ÎN AFARA BILANŢURILOR

O altă categorie indicată de dl Virgil Dăscălescu, şeful Serviciului Riscuri Macroprudenţiale din cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară, este aceea a creditelor neperformante scoase în afara bilanţurilor, la recomandarea făcută chiar de BNR, în 2014.

Totalul neperformanţelor scoase de bănci în afara bilanţurilor a ajuns astfel în mai 2015 la 8,3 miliarde lei, faţă de doar 724 milioane lei în mai 2014, conform datelor înregistrate de Centrala riscului de credit de la BNR.

În cazul creditelor neperformante ale persoanelor fizice, înregistrate la Biroul de Credit, NUMAI ÎN LUNA MAI 2015 au fost scoase în afara bilanţurilor împrumuturi de 129 de milioane de lei. Ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din totalul de jumătate de miliard de lei credite neperformante scoase din bilanţuri în luna mai.

Este un lucru pe care reprezentanţii BNR, ARB şi CPBR l-au negat în spaţiul public în prezent, afirmând că scoaterea în afara bilanţurilor şi externalizarea creditelor nu au inclus şi pe cele ale persoanelor fizice!

Valoarea totală a neperformanţelor persoanelor fizice în afara bilanţurilor băncilor a urcat astfel la 941 milioane lei în mai 2015, faţă de doar 11 milioane lei în mai 2014.

Miliardul scos din bilanţurile băncilor este extrem de relevant prin raportarea la suma oficială a restanţelor persoanelor fizice făcută publică de dl Bogdan Olteanu în conferinţa de presă de săptămâna trecută: 4 miliarde de lei. Un sfert aşadar din suma rămasă în bilanţuri.

Chiar dacă nu mai figurează în bilanţul principal, oamenii care au aceste credite neperformante rămân înregistraţi în contabilitatea băncilor, lucru care le permite acestora să-şi urmarească în continuare datornicii, în vederea recuperarii datoriilor.

1.2.3.CREDITELE VÂNDUTE RECUPERATORILOR

Potrivit aceloraşi date de la Biroul de Credit, creditele populaţiei cu întârzieri de peste 90 de zile, adică cele care intră în executare silită, erau în luna mai a.c. de 8 miliarde lei, ceea ce înseamnă că un volum cu mult mai mare de neperformanţe decât cele scoase în afara bilanţurilor au fost vândute firmelor de recuperare creanţe. De opt ori mai mare aşadar.

Domnule Consilier Prezidenţial,

Având în vedere cele expuse mai sus, suntem de părere că doar o solicitare a Administraţiei Prezidenţiale către Institutul Naţional de Statistică poate aduce lumină în această chestiune cu celeritatea pe care situaţia actuală o impune. INSSE deţine datele raportate atât de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti cât şi de Uniunea Naţională a Notarilor Publici cu privire la situaţia executărilor silite.

Situaţia executărilor silite este una care să cântărească greu în decizia pe care Preşedintele României urmează să o ia, din punctul nostru de vedere, întrucât raportul London Economics comandat de Comisia Europeană indica, încă din 2013, restricţiile extrem de necesare care trebuiau impuse de Statele membre asupra executărilor silite "pentru a păstra demnitatea, intimitatea, securitatea şi sănătatea debitorilor".

De asemenea, avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, doamna Juliane Kokott, a publicat un raport în urma unui proces devenit celebru, cazul Mohammad Aziz împotriva băncii CatalunyaCaixa, criticând faptul că predarea imobilului nu stinge datoria, astfel încât se ajunge şi la evacuarea părinţilor sau a prietenilor care au garantat cu propria casă alături de titular.

Reamintim totodată că şi preşedintele BCE, domnul Mario Draghi, recomanda, în mai 2013, băncilor să evite executarea silită, ceea ce nu s-a întâmplat deloc în România.

2.SUSŢINEREA OFICIALILOR BNR CĂ LEGEA, ÎN MOD ERONAT, S-AR APLICA ŞI PERSOANELOR FIZICE CO-DEBITOARE PENTRU PERSOANE JURIDICE

Ne exprimăm profunda îngrijorare că Banca Naţională a României nu cunoaşte speţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau că a intenţionat inducerea în eroare nu doar a opiniei publice ci şi, mult mai grav, a Preşedintelui României care este în situaţia de a lua o decizie în privinţa promulgării acestei legi.

Pentru că, domnule Consilier Prezidenţial, lucrurile sunt extrem de clar tranşate de CJUE în Ordonanţa emisă în cauza C-74/15 Tarcău în data de 19 noiembrie 2015 (care este publicată şi pe site-ul MAE şi pe care o şi anexăm acestei scrisori). Aceasta statuează tocmai că persoana fizică - asociat sau administrator al unei societăţi comerciale - care a adus o garanţie ipotecară la creditul luat de societatea comercială la care are calitatea de mai sus este tratată ca şi un consumator, ca atare beneficiază de acelaşi tratament acordat persoanelor fizice cu credite în nume propriu.

3.SUSŢINEREA BNR ÎN LEGĂTURĂ CU DEZVOLTATORII IMOBILIARI PERSOANE FIZICE CARE AR BENEFICIA DE ACEASTĂ LEGE

Această susţinere este de asemenea una extrem de falsă. Conform noului Cod Civil aceste persoane nu sunt considerate persoane fizice, ci profesionişti care desfăşoară fapte de comerţ care sunt supuse impozitării şi, ca atare, lor li se aplică Legea falimentului persoanelor juridice. Acest statut al dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice este clarificat de mulţi ani, de când a fost luată măsura impunerii TVA la tranzacţiile efectuate de aceste persoane.

4.SUSŢINEREA BNR ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRAMUL PRIMA CASĂ

Considerăm că argumentul BNR şi al băncilor comerciale conform căruia garanţia statului pentru Programul Prima Casă se va stinge prin efectul legii este unul vehiculat doar pentru a induce panică în rândul potenţialilor consumatori de credite Prima casă întrucât statul român garantează 50% din valoarea creditului în cazul în care împrumutatul s-ar afla în imposibilitate de plată. Doar în acest caz, debitorul este supus unei potenţiale executări silite. Banca se îndestulează atât din sumele rezultate în lichidarea imobilului, cât şi din garanţia de stat. Conform propriilor afirmaţii ale bancherilor, creditul Prima Casă nu provoacă incidente de plată. Rata de neperformanţă este de sub 0,5%. În consecinţă, nu există riscul unei executări silite şi al unei accesări a garanţiei de stat.

Dacă un astfel de imobil este dat în plată, se stinge ca urmare a acestui demers întreaga datorie a împrumutatului şi, în plus, se stinge şi datoria garantului, deci inclusiv garanţia statului. Banii disponibilizaţi în acest fel de către stat urmează a fi utilizaţi pentru susţinerea în continuare a programului Prima Casă ori pentru alte programe guvernamentale. Garanţia respectivă se stinge numai în cazul punctual al celui care dă casa în plată, nu şi în privinţa celorlalţi împrumutaţi. În plus, dacă banca va accepta să reducă povara creditului, împărţind riscul acestuia cu debitorul, nu se va ajunge la darea în plată, ci creditul va continua.

De aceea, afirmaţia că programul Prima Casă se va stinge prin efectul legii este falsă. De altfel, statul a decis să continue acest program şi pentru anul 2016, de unde rezultă că băncile au încă interes pentru acest program.

În mod evident, băncile fac o afacere excepţională din creditele Prima casă, care beneficiază de garanţia statului român pentru jumătate din suma împrumutată (25% din preţul casei este asigurat cu titlu de avans de către împrumutat, ceea ce înseamnă că, practic, banca împrumutătoare îşi asumă doar 37,5% din riscul împrumutului).

5.SUSŢINEREA BNR CĂ ACEASTĂ LEGE VIZEAZĂ IERTAREA DE DATORII

Doar bunul simţ, domnule Consilier Prezidenţial, e de ajuns pentru a combate această susţinere falsă, sfidătoare şi jignitoare la adresa opiniei publice. Domnul Bogdan Olteanu spunea aşa, în conferinţa de presă: "Iertarea de datorii este o masură excepţională, care trebuie aplicată numai în situaţii excepţionale". Or, în cazul de faţă nu se poate invoca sub niciun chip iertarea de datorii când debitorul pierde avansul de 25-30% din valoarea creditului, sumele rambursate şi imobilul pe care îl trece în proprietatea băncii.

Domnule Consilier Prezidenţial,

Ne permitem să reluăm concluziile raportului întocmit de London Economics, la solicitarea Grupului Utilizatorilor de Servicii Financiare (FSUG), organ consultativ al Comisiei Europene:

-Cea mai bună practică necesită un compromis între debitor şi creditor, clientul trebuie să plătească ce poate, iar creditorul trebuie să o accepte drept cea mai bună soluţie, deoarece este mai bine pentru ei să îşi reducă pierderile, cheltuielile judiciare şi să scape astfel de creditele neperformante

-Creditorul trebuie protejat la rândul său atunci când debitorul a acţionat cu rea voinţă, iar această obiecţie poate fi ridicată de creditor într-un interval dat, dar, la rândul lor, creditorii trebuie să-şi asume responsabilitatea în cazurile în care împrumuturi inadecvate au condus la problema supra-îndatorării şi să suporte o parte din costurile soluţionării acestei probleme.

Domnule Consilier Prezidenţial,

Ne exprimăm speranţa că precizările pe care vi le-am adus prin intermediul acestei scrisori sunt unele clarificatoare şi în măsură să vă ajute în luarea celei mai bune decizii.

Mai ales, însă, ne exprimăm speranţa că legea va fi promulgată de Preşedintele României care va şti să elimine din judecata sa speculaţiile apărute pe acest subiect în spaţiul public şi, cu atât mai mult, informăriile eronate, fie şi prin omisiune, ale BNR şi ale reprezentanţilor băncilor.

Suntem încrezători că veţi constata că de la o atitudine de respingere totală a acestei legi s-a ajuns la declararea ei ca bună şi necesară atât de dl viceguvernator Olteanu, cât şi de dl Cinteză.

Suntem încrezători că argumentele prezentate în această scrisoare, cât şi în precedenta, au fost de natură să elimine şi temerea că acestă lege ar putea fi una cu dedicaţie pentru anumite categorii de consumatori: dezvoltatorii imobiliari, bogaţii, milionarii sau cum au mai fost indicate aceste categorii în susţinerile bancherilor. Cât despre introducerea unui plafon, am argumentat în scrisoarea precedentă, aşa cum am adus şi argumentele legate de constituţionalitatea acestei legi (a se vedea Decizia CCR 1321 din 11.10.2011), de respectarea Directivei 2014/17 şi a jurisprudenţei CJUE ( a se vedea cauza ANPC Călăraşi vs Volksbank România).

Vă asigurăm de toată buna noastră credinţă în redactarea şi promovarea acestei legi.

Cu deosebită consideraţie,

Deputat Daniel Zamfir

Prof.univ. dr. Gheorghe Piperea "