INS ANUNŢĂ CIFRE IMPRESIONANTE - ECONOMIA DUDUIE, CU 8,8% CREŞTERE ÎN TRIMESTRUL AL TREILEA Florin Cîţu: "Economia este prost măsurată"

Economia ţării a crescut cu 8,8%, în trimestrul al treilea al acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2016, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), care anunţă o creştere cu 7% a PIB în primele nouă luni ale anului curent comparativ cu intervalul similar de anul trecut.

Raportul INS menţionează că PIB a crescut, în termeni reali, cu 2,6%, în trimestrul ale treilea 2017 faţă de cel precedent.

"Dacă avansul economic este atât de mare, atunci de ce mai este nevoie de modificarea Codului Fiscal, de defalcarea TVA, de supraaciză etc?", întreabă senatorul liberal Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget.

Domnia sa ne-a precizat: "Cred că se repetă scenariul din 2011-2012, când, după ce a fost anunţată o anume creştere economică, a venit Victor Ponta şi a spus că trebuie tăiate din PIB 20-30 miliarde lei, pentru a corecta anumite încasări. Au refăcut cifrele pe eroare de măsurare. Cred că şi acum deflatorul este supraestimat şi umflă toate cifrele, iar după ce va fi revizuit în jos, vom avea un PIB nominal mult mai mic. Ceva, undeva, nu este calculat cum trebuie. Economia este prost măsurată".

Florin Cîţu evidenţiază faptul că toţi indicatorii macro - inflaţia, dobânzile, deficitul comercial, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, investiţiile străine directe, investiţiile nete etc. - arată o depreciere a economiei, numai PIB-ul creşte semnificativ, ceea ce nu este normal.

România înregistrează prima creştere economică din Uniunea Europeană, iar aceasta reprezintă singura cale pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, a declarat, ieri, Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice (MFP), ca reacţie la anunţul INS. Oficialul de la Finanţe a menţionat, în cadrul unui comunicat de presă: "Situaţia economică a României este incomparabil mai bună decât în anul 2016. În prezent, ţara noastră se situează printre cele mai dinamice economii ale Uniunii Europene, iar direcţia de dezvoltare este apreciată de investitori şi de organismele internaţionale".

La începutul acestei luni, Comisia Europeană a confirmat că, potrivit Prognozei Economice de toamnă din acest an, România urmează să înregistreze o creştere economică de 5,7% în 2017, că ţara noastră se va încadra în ţinta de deficit stabilită şi că investiţiile se vor majora pe baza progresului în implementarea proiectelor finanţate din fonduri UE, a completat ministrul de resort.

• BNR: "Exportul net a avut aport negativ la ritmul creşterii economice"

Creşterea economică a cunoscut, în trimestrul al II-lea, o accelerare mai pronunţată în termeni anuali decât cea comunicată iniţial - respectiv de 6,1% de la 5,7% în trimestrul anterior - şi doar o încetinire marginală în termeni trimestriali, evidenţiază Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), conform minutei şedinţei CA.

Aceasta arată: "Sporul de ritm al creşterii a fost generat preponderent de variaţia stocurilor şi în mică măsură de consumul privat, care şi-a consolidat însă contribuţia majoritară la dinamica anuală a PIB, precum şi de formarea brută de capital fix, în timp ce exportul net a acţionat în sens opus, aportul său redevenind negativ".

CA al BNR apreciază că expansiunea economică din semestrul II o va depăşi, probabil, ca dinamică anuală, pe cea din prima parte a anului, precum şi pe cea previzionată anterior, anticipându-se o accelerare a acesteia în trimestrul al III-lea, urmată de o uşoară încetinire în trimestrul al IV-lea, de natură să conducă la o creştere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată.

Specialiştii din Banca Centrală se aşteaptă ca avansul economiei să consemneze, în acest an, o accelerare sensibil mai puternică decât cea anticipată anterior, urmată de o temperare mai pronunţată în 2018 şi o încetinire modestă în 2019: "Membrii Consiliului au remarcat că avansul economic este aşteptat să consemneze în 2017 o accelerare sensibil mai puternică decât cea anticipată anterior, urmată de o temperare mai pronunţată în 2018 şi o încetinire modestă în 2019, dinamica ei prognozată rămânând deasupra ritmului PIB potenţial în 2018, dar coborând apoi la o valoare uşor inferioară. S-a arătat că perspectiva are ca suport probabila prelungire până în 2018 a caracterului expansionist al politicii fiscale şi a celei de venituri, dar în atenuare graduală faţă de 2016; ea presupune şi diminuarea progresivă a gradului de relaxare a condiţiilor monetare faţă de anul 2017, dar şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi o expansiune economică relativ mai robustă pe termen scurt în zona euro/UE şi pe plan global".

• Pârvan: "Dacă lăsăm la o parte indicatorii macro, constatăm că lucrurile sunt mult mai grave decât în anul 2008"

Lăsând la o parte indicatorii macro, dacă privim în jos, către micro, atunci constatăm că lucrurile sunt mult mai grave decât în anul 2008, apreciază Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Domnia sa ne-a precizat, recent: "Ceea ce este mai îngrijorător, iar din acest punct de vedere analiştii au mai puţină legătură cu economia reală, este că, de fapt, lucrurile sunt, din anumite puncte de vedere, mult mai grave decât în 2008. Din 2008 până în 2017 au trecut aproape zece ani, în care tehnologia, în vestul Europei şi în lume, nu a stat pe loc, ci, dimpotrivă, a căpătat avansuri importante, capabilitatea de a inova şi de a produce servicii sau produse noi, inteligente, de asemenea nu au stat pe loc, iar acest aspect a mărit, în fapt, decalajul dintre România, care nu a progresat din acest punct de vedere, şi restul Europei. Vorbim, de exemplu, despre automobilul electric, care, alături de inteligenţa artificială, în circa 10-15 ani va schimba complet modul de funcţionare a societăţii. Sunt rapoarte şi evaluări care se fac acum şi care arată ce înseamnă automobilul electric, care este mult mai compatibil cu inteligenţa artificială, conducând, împreună, către automobilul autonom şi către transporturi autonome de mare tonaj. Această noutate afectează funcţionarea societăţii în ansamblul ei, pentru că va antrena o anumită abordare şi din partea firmelor de asigurări, şi din partea pieţei forţei de muncă, de exemplu a şoferilor de tir, dar şi a fiecărui cetăţean care conduce, a cererii de maşini, a infrastructurii energetice etc. Oslo, de exemplu, îşi propune să elimine imediat, dintr-o anumită rază a centrului, o maşină pe benzină sau motorină. Iar acest program urmăreşte să crească progresiv numărul de maşini scoase din circulaţie până când, în 2030, să fie eliminat complet accesul maşinilor pe benzină şi motorină. Acest lucru va avea un impact major şi evident în societate, pentru că presupune înlocuirea sistemelor pe benzină şi motorină cu alte sisteme".