English
Funcţionarii bancari sunt funcţionari publici, a stabilit, recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), admiţând sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti într-un dosar penal privind anumite fapte derulate în cadrul activităţii Băncii Române de Scont, care a făcut parte, alături de Banca de Investiţii şi Dezvoltare, dintr-o reţea construită în jurul grupului Gelsor, fondat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Potrivit unui comunicat al ÎCCJ, Curtea de Apel Bucureşti a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile "pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă, în sensul legii penale, funcţionarul bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, autorizată şi aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, este funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal".
Decizia Înaltei Curţi, pronunţată în 30 mai 2017, va fi obligatorie de la data publicării ei în Monitorul Oficial.
Conform avocatului Gheorghe Piperea, nu este vorba despre modificarea legii, ci despre o interpretare a unui text din Codul Penal, fiind valabilă doar din perspectiva dreptului penal. Specialistul ne-a explicat: "Până acum, funcţionarul bancar era asimilat cu funcţionarul public, dar nu era funcţionar public. Cu alte cuvinte, infracţiunile de genul abuz în serviciu, luare şi dare de mită, trafic de influenţă etc. erau sancţionate cu o treime din pedeapsa aplicată în cazul funcţionarilor publici. Acum, vor avea aceleaşi pedepse, care pot ajunge şi la 30 de ani de închisoare".
Motivaţia potrivit căreia băncile nu sunt adevărate entităţi private, ci instituţii de interes public, fiind sub supravegherea BNR, "ar trebui să constituie o revoluţie împotriva Băncii Naţionale a României", este de părere Gheorghe Piperea, care subliniază că, de fapt, această decizie nu îi priveşte pe şefii băncilor, ci pe funcţionarii bancari obişnuiţi, "marea lor majoritate fiind oameni normali".
Domnia sa ne-a precizat: "BNR a avut o atitudine absolut inadmisibilă de-a lungul timpului - pe de o parte, a spus că băncile sunt societăţi private care fac afaceri ca să obţină profit, iar, pe de altă parte, când a fost vorba de legi deranjante pentru bănci, a declarat că acestea sunt instituţii de importanţă sistemică, de interes public. Prin aceste declaraţii, Mugur Isărescu le-a făcut rău bancherilor. În acelaşi timp, toţi bancherii şi-au dorit să fie sub supravegherea BNR, dar acest fapt are şi consecinţe de alt fel, cum ar fi această decizie a ÎCCJ".
În contextul actual, oamenii, care şi-au pierdut încrederea în bănci şi în angajaţii acestora, vor declanşa adevărate avalanşe de procese în instanţă împotriva funcţionarilor bancari, consideră Gheorghe Piperea, care susţine că "nu toţi merită" acest lucru.
Nici reprezentanţii BNR şi nici cei ai Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) nu ne-au transmis, până la închiderea ediţiei, opinia lor pe subiect.
• Instanţele judecătoreşti au opinii diferite legate de statutul funcţionarului bancar
În cazul penal referitor la acţiunile desfăşurate la Banca Română de Scont, au fost exprimate mai multe opinii ale instanţelor judecătoreşti, potrivit unui document obţinut de ziarul BURSA.
Într-o primă opinie s-a susţinut că funcţionarul bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, autorizată şi aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, este funcţionar public în accepţiunea art. 175 alin. (2) din Codul Penal.
Documentul citat subliniază: "S-a argumentat că, deşi potrivit statutului său legal, astfel cum a fost reglementat de dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 312/2004, Banca Naţională a României este definită drept o instituţie publică, se poate considera că, în sensul legii penale, Banca Naţională a României este o veritabilă autoritate publică ce exercită, în mod exclusiv, controlul sau supravegherea asupra băncilor, a căror autorizare de funcţionare îi revine, în mod exclusiv, având în vedere:
- Importanţa deosebită a acestei entităţi publice în cadrul politicii economico-financiare generale a statului;
- Specificul competenţelor ce îi sunt atribuite prin lege în vederea realizării obiectivului său fundamental, constând în asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, Banca Naţională a României fiind singurul organism din România care are atribuţii privind elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb, autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionari a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare, emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul României şi stabilirea regimului valutar, supravegherea respectării acestuia şi administrarea rezervelor Internaţionale ale României;
- Eficienţa mijloacelor legale ce-i sunt puse la dispoziţie pentru aducerea la îndeplinirea acestor atribuţii, Banca Naţională a României având competenţa de a emite acte cu caracter normativ în domeniul bancar, a căror respectare este obligatorie de către subiecţii cărora li se adresează.
În consecinţă, s-a considerat că funcţionarul bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, exercită un serviciu de interes public în cadrul unei insituţii de interes public, autorizată şi aflată sub controlul sau supravegherea unei autorităţi publice, sens în care, în interesul legii penale, acesta are calitatea de funcţionar public în sensul art. 175 alin. (2) din Codul Penal".
Într-o a doua opinie exprimată, s-a apreciat că, dimpotrivă, funcţionarul bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, autorizată şi aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, nu este funcţionar public în accepţiunea articolului de lege citat, condiţia legată de autorizarea, supravegherea sau controlul autorităţii publice vizând persoana şi activitatea sa, nu activitatea angajatorului.
În susţinerea acestei opinii s-a relevat că respectivul funcţionar bancar nu are niciun raport juridic cu Banca Naţională a României, în condiţiile în care dispoziţiile legale menţionate reclamă existenţa unui raport juridic pentru a putea fi antrenată răspunderea penală.
Documentul citat mai arată, la această a doua opinie: "Totodată, s-a susţinut că orice servicu de interes public, chiar şi cel prestat de persoane juridice de drept privat, este autorizat, supravegheat sau controlat de autorităţile publice, de aceea, dacă s-ar accepta teza că angajatul unei persoane juridice de drept privat supusă autorizării, supravegherii şi controlului autorităţii este funcţionar public, ar trebui să considerăm că toţi angajaţii unei persoane juridice de drept privat care prestează un serviciu de interes public sunt funcţionari publici în mod imprevizibil şi foarte larg".
Şi în opinia avocatului Piperea, decizia ÎCCJ poate fi utilizată în cazul altor instituţii supravegheate de o autoritate publică (de exemplu cele aflate sub supravegherea ASF).
Revenind la opinia cu numărul doi exprimată de o instanţă judecătorească în acest caz, un alt argument care vine în susţinerea ei a fost acela că orice societate bancară cu capital privat realizează activităţi bancare de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public şi acordare de credite în cont propriu, care sunt orientate către realizarea de profit. "S-a considerat că această activitate nu este destinată a realiza un interes general sau un drept recunoscut generic oricărei persoane, ci unul privat şi, prin urmare, nu este de interes public în sensul legii penale", mai arată documentul citat, adăugând: "Din compararea activităţilor Băncii Naţionale a României cu a celorlalte instituţii bancare, s-a concluzionat că activitatea societăţilor bancare cu capital privat nu este una de interes public, condiţie esenţială pentru reţinerea dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul Penal".
• Parchetul de pe lângă ÎCCJ consideră că funcţionarul bancar este funcţionar public
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că funcţionarul bancar din cadrul unei instituţii private de credit este funcţionar public, argumentând că articolul de lege menţionat mai sus presupune îndeplinirea, de către acesta, a următoarelor condiţii: exercitarea unui serviciu de interes public; îndeplinirea respectivului serviciu public să fie supusă unui control ori unei supravegheri; controlul ori supravegherea să se exercite de către o autoritate publică.
Printre altele, Parchetul de pe lângă ÎCCJ mai argumentează: "Prin serviciile prestate de bănci se urmăreşte satisfacerea unei nevoi de interes general pentru membrii societăţii, astfel încât se impune reţinut că funcţionarul bancar desfăşoară un serviciu de interes public".
Documentul mai precizează: "S-a opinat în sensul că supravegherea specială a unei insituţii bancare de către Banca Naţională a României, situaţie în care se afla Banca Română de Scont pe parcursul derulării unei părţi din activitatea infracţională reţinută în cauza ce a generat prezenta problemă de drept, nu este decât o formă particulară a controlului şi supravegherii pe care banca centrală le exercită asupra tuturor băncilor, iar probarea împrejurării speciale în care instituţia bancară din prezenta cauză se află nu influenţează sub niciun aspect rezolvarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o va da chestiunii de drept cu care a fost sesizată".
La Nivelul curţilor de apel şi al instanţelor din subordinea acestora au fost identificate hotărâri relevante în problema de drept analizată, ce conturează soluţionarea diferită de către instanţele judecătoreşti a acestei chestiuni de drept.
"O societate bancară cu capital integral privat ar putea fi considerată de interes public doar dacă administrează sau exploatează bunuri proprietate publică", consideră una din părţile implicate în dosar.
În cadrul unui punct de vedere exprimat de respectiva parte, se arată că, potrivit articolului din Codul Penal invocat, "«prin termenul de public se înţelege...sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică»", deci este implicit că şi termenul «interes public» trebuie subrogat acestui înţeles astfel încât, din această perspectivă, o societate bancară cu capital integral privat ar putea fi considerată de interes public doar dacă administrează sau exploatează bunuri proprietate publică".
Punctul de vedere al părţii citate arate: "În cazul funcţionarului bancar, angajat al unei societăţi bancare cu capital integral privat, nu se poate pune problema asimilării cu un funcţionar public în accepţiunea art. 175 alin (2) decât printr-o interpretare forţată a termenilor «interes public», «serviciu de interes public», «autoritate publică» şi «învestire» sau «control ori supraveghere». (...) Autorizarea, controlul şi supravegherea activităţii bancare în general este făcută de către Banca Naţională a României, dar putem observa că există ţări care nu au o bancă naţională sau ţări în care banca centrală nu are puteri la fel de largi ca BNR, de unde se poate observa că o astfel de instituţie autonomă precum BNR nu este obligatorie pentru existenţa statului, aşa cum sunt celelalte autorităţi publice enumerate în Constituţia României. Art. 175 alin. (2) nu spune «controlului ori supravegherii din partea unei autorităţi publice sau unei alte instituţii asimilate acestora. Dacă acceptăm pricipiul asimilării şi nu respectăm principiul strictei interpretări, legea penală poate fi mult mai extinsă prin practica şi motivările instanţelor, în contradicţie cu principiile constituţionale în vigoare în România".
• Avocatul Piperea lucrează la o iniţiativă legislativă care urmăreşte ridicarea imunităţilor de care beneficiază şefii BNR
În noile condiţii, avocatul Piperea lucrează, împreună cu senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir, la întocmirea unor proiecte de lege în domeniu.
Gheorghe Piperea a scris, pe pagina sa de Facebook: "De vreme ce ÎCCJ tocmai a agravat răspunderea simplilor funcţionari bancari, prin asimilarea cu funcţionarii publici şi întrucât domnul senator Zamfir mi-a cerut asta în mod oficial, o să pun la punct un set de proiecte de legi menite să abroge toate acele dispoziţii din legi care asigură imunitate de răspundere penală, civilă şi chiar morală, a şefilor bancari şi a şefilor instituţiilor de supraveghere şi control, incluzând, dar fără a se limita la acestea, imunitatea de răspundere civilă şi penală a şefilor BNR, imunitatea de răspundere civilă a şefilor şi funcţionarilor Curţii de Conturi (...) şi alte cvasi-imunităţi sau imunităţi mai mici, dar supărătoare. Cu ocazia aceasta, se va amenda Statutul BNR, în aşa fel încât niciun membru al şefimii sale eterne să nu mai poată cumula încă un mandat (numărul acestora, pe viitor, se va limita la două, consecutive sau nu), iar respingerea raportului anual prezentat Parlamentului să însemne demiterea de drept a CA al BNR, aşa cum se întâmplă în toate cazurile în care rapoartele prezentate Parlamentului de către instituţiile în cauză pică la vot. Altfel, un mandat de şef al BNR ar rămane imuabil, ceea ce este a-moral".
Potrivit avocatului Piperea, iniţiativele legislative la care lucrează urmează să vizeze şi eliminarea statutului de titlu executoriu pe care îl au contractele de credit, dar şi profitul colectorilor de creanţe şi reintroducerea retractului litigios, care înseamnă că, în timpul desfăşurării unui proces în instanţă, debitorul va putea răscumpăra creanţa de la firma de recuperare la acelaşi preţ cu discount la care creditul a fost achiziţionat de recuperator, moment în care litigiul va fi stins.
• Prevederi legale invocate în cazul privind Banca Română de Scont
- Art. 66 din Legea bancară 58/1998 (forma în vigoare la data săvârşirii faptelor): "Banca Naţională a României supraveghează activitatea băncilor, persoane juridice române, şi sucursalelor băncilor străine".
- Art. 4 din Ordonanţa de Urgenţă 99/2006 privind insituţiile de credit şi adecvarea capitalului: "Banca Naţională a României este autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit".
- Art. 26 din Legea 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României (forma în vigoare la data săvârşirii faptelor) - Autorizarea şi supravegherea prudenţială bancară
"(1) Banca Naţională a României are competenţă exclusivă de autorizare a funcţionarii băncilor şi răspunde de supravegherea prudenţială a băncilor pe care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile legii bancare".
- Art. 175, Codul Penal - Funcţionar public
"(1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Intrucat
(mesaj trimis de savin în data de 07.06.2017, 07:32)
"presteaza" doar la Bursa,A3 si Rtv acest Piperea nu vede cat de penibil e in lupta cu BNR.O sa scoata o lege ca cea a "salarizarii" a lui Dragnea si o sa patesca la fel :intai o sa o amane (el singur!!),iar apoi o va retrage definitiv( el singur dar la propunerea celuilalt "luminat"-Zamfir!!)
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.06.2017, 09:25)
Stii de ce, din intreaga presa scrisa, presteaza doar la BURSA?
Pentru ca numai BURSA practica jurnalismul.
Celelalte ziare se supun ordinului sistemului bancar, care le-a interzis sa-l publice pe Piperea.
Supunindu-se ordinului, celelalte ziare se descalifica, dezvaluind faptul ca nu fac jurnalism, ci propaganda.
Ei bine, din faptul ca Piperea este supus unei prigoane propagandistice platite, tu, Savine, extragi concluzia ca Piperea este cel penibil.
Cam penibila judecata ta, nu crezi?!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Gigi în data de 07.06.2017, 11:03)
Aaaaa deci din toata presa doar Bursa practica jurnalismul pentru CA preia Fara intarziere toate elucubratiile lui Piperea?Bravas coane Make! N-ar fi oare mai onest journalistic vorbind CA SA recunosti CA esti clientul dlui avocat si gratie faptului CA esti patron ii pui la dispozitie gazeta? Sigur ca AR fi....
1.3. Jurnalismul? (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Gigi în data de 07.06.2017, 11:25)
Domnu Make n-ar fi mai nimerit, decat SA sa dai Mata lectii de jurnalism SA treci sus PE frontispiciul ziarului Organ de lupta impotriva BNR si a sistemului bancar? CE tot o aburiti cu ziarul oamenilor de afaceri?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.06.2017, 11:55)
Gigi, ce ar fi onest sa-ti treci tu pe frontispiciu?
1.5. P.S. (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.06.2017, 11:57)
Ai grija cum vorbesti cu mine, ca te sterg!
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de Gigi în data de 07.06.2017, 12:15)
Sterge-ma ma! Paguba- n ciuperci..CE SA zic...si partenerul tau de afaceri avocatu la fel procedeaza cu comentarii care nu-i convin. Dar las-o mai usor cu jurnalismul CA macane .
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Gigu în data de 07.06.2017, 12:24)
Mai Make apropo de sters...sigur CA e dreptul tau; dar sper CA realizezi CA s multe Wi-Fi disponibile. Numai retine: nu mai jigni toata breasla jurnalistica CA nu Pune botul lla Piperea...cat SA plateasca si ala?
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.06.2017, 12:28)
Iti atrag atentia ca, implicit, ai acceptat ideea ca restul presei scrie dupa cum este platita.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de Gigi în data de 07.06.2017, 13:18)
Evident ca in CE l priveste PE Piperea lucrurile nu stau cum spui si stii bine asta. Dar uite CA SA-ti dau si tie dreptate: Bursa, adica tu, CE s-o mai dam dupa cires, ai ales SA te pui in slujba avocatului , dreac stie de CE. Restul a ales bunul simt daca ies si Bani din asta f.bine. Dar jurnalismul coane Make nu I activism impotriva cuiva, esti prea vechi in meseria asta SA ti-o spun EU.Or dumneata domnu Make ti-ai dedicat ziarul pentru a lupta cu bancile si BNR si pare CA politics editoriala ti-o face Piperea PE Facebook. Pentru o publicatie economics mie mi pare jalnic. Vezi SA nu ramai la sfarsit de cariera cu regretul CA ai compromis ideea de presa economica pentru beneficii marunte.
1.10. si da si nu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 07.06.2017, 13:40)
Stimate domnule Make,
Acuzatiile aduse dumneavoastra privitoare la rapiditatea si stoicismul publicarii mesajelor domnului Piperea sunt partial corecte.
Eu, in multipla mea calitate pe care mi-o confera ziarul Bursa prin articolele postate, sunt de acord ca treceti sub tacere sau prezentati minimal anumite subiecte care ii sifoneaza domnului Piperea aura de mare ganditor de la Hamangia. Cel mai concludent exemplu fiind calitatea muncii depuse ca functionar public in procedura insolventei Oltchim. Desigur, nu va intereseaza cei circa 87 de bani pe care ii detineati (teoretic ii aveti si acum) in actiuni nenominalizate la Oltchim, ca fiecare cetatean.
Exista si cealalta fata a lui Ianus, domnul Piperea a adus mult progres ideatic in dezbaterea privind sectorul bancar.
Imi doresc sa nu-i tineti palma, mai sunt si altii care sunt pe piata dezbaterii, oameni cu idei si realizari semnificative.
Ii popularizati si pe ei?
Poate citim o ancheta jurnalistica referitoare la Oltchim, dar una serioasa, ca in vremurile bune ale jurnalismului?
Scuze pentru deranj.
1.11. Adevarul nu este la mijloc (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.06.2017, 14:19)
Exista foarte, foarte multe subiecte "trecute sub tacere" de oricare organ media din aceasta lume, inclusiv de CNN, BBC, Financial Times si The Wall Street Journal, pentru doua motive simple: 1. nimeni nu are o organizatie capabila sa proceseze toate subiectele interesante de la un moment dat; 2. publicul nu are capacitatea sa le cuprinda.
Faptul ca-mi lipsesc subiecte legate de Piperea se explica prin aceea ca nu ne-am propus sa facem din Piperea un studiu de caz.
Subiectul Oltchim nu lipseste din BURSA si nu este prezentat partizan.
BURSA nu il popularizeaza pe Piperea, ci relateaza ceea ce sustine, fiind o sursa importanta in subiectele privitoare la banci; la fel, BURSA a publicat ceea ce sustin si altii in subiectele respective, inclusiv ceea ce spun reprezentantii sistemului bancar, atunci cind ei se incumeta sa se exprime.
Daca nu mi-ati pus intrebarea doar pentru efect retoric, atunci, va rog sa-mi verificati afirmatia consultind arhiva.
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 16:28)
Make, celelalte publicatii nu pleaca urechea la contopistul cu nume de mirodenie pentru a nu se face de ras:))) La cate porcarii debiteaza asta pe secunda cum sa il publice careva?:))) Asta spune mai multe cretinitati decat Iosipescu Zambra sau Ghiulbenghian. Vai de steaua lui, numai voi il ridicati la rangul de avocat pe hartogarul asta amarat.
1.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Vasile Birotan în data de 07.06.2017, 16:33)
Da, pacat. Ziarul asta avea renume intr-o vreme. Acum e locul in care se desfasoara tot felul de insi suspecti. Golani de prin diverse secte religioase, parlamentari corupti, aprozi cu aere de profesori de drept, speculanti imobiliari de prin Targu Mures si multe alte specimene de felul asta. Mare pacat.
1.14. Adevarul nu este la mijloc. si aveti dreptate (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 07.06.2017, 17:34)
Cred ca m-ati inteles gresit. Domnul Piperea nu este subiectul principal. Este un simplu personaj. Dar personajul, prin prezentarea facuta, caracterizeaza modul in care presa in general, si ziarul Bursa in acest caz are cel putin doua unitati de masura in prezentarea a ceea ce aparati cu indarjire, libertarea presei.
Problema principiala era ca cei care formeaza opinii si le difuzeaza sa fie deasupra tuturor dubiilor (rezonabile).
Din experienta mea personala, domnul Piperea este atat de departe de aceste deziderat. Si in ceea ce priveste problema banilor nostri, ai tuturor, de la Oltchim, si in ceea ce priveste dezbaterea bancara.
La Oltchim, in concubinaj cu o alta firma (Rominsolv si BDO Restructuring), si in cardasie cu reprezentantii statului (administratorul special - celebrul domn Bogdan Stanescu), au sechestrat si utilizat fara drept peste 9 milioane de euro reprezentand salariile compensatorii ale peste 930 de angajati disponibilizati in 14 iunie 2013. Acesti bani au fost utilizati fara acceptul acestora (inclusiv fara acceptul meu), societatea a obtinut profit, administratorii judiciari sunt platiti cu cate 50 mii euro lunar. Chiar daca fac ceva sau nu... Desigur, noi, cetatenii avem de unde sa aruncam la gunoi cate 50 mii euro lunar.
Probleme se ridica atunci cand, cu banii sechestrati se obtin profituri. Dar nu pentru societate, asa cum credeti. Se obtin profituri pentru firmele de profesionisti in insolventa. Cum? Este o schema foarte simpla si profitabila. Insa, pentru ca dumneavoastra detineti un organ de presa (sic !!!), va las placerea sa va informati si sa informati toti concetatenii, ca misiune pe care v-ati insusit-o in mod primordial.
In privinta dezbaterilor privitoare la sistemul bancar, pot face urmatoarele afirmatii:
1. Legea Darii in plata reprezinta un pleonasm juridic. Ca sursa de informare corecta, aveti si vechiul si noul Cod Civil.
2. Legea Conversiei, ca act juridic, reprezenta o solicitare bazata pe impresii si nu pe certitudini. Personal am sustinut-o, ca demers. Dar nici nu ma ajuta si nici nu ma deranja. Sunt adeptul platilor in cadrul unui contract deja existent, plati la cursul de la data acordarii si curatat de toate clauzele abuzive inserate in acest contract. Se poate obtine un astfel de lucru, in instanta, pe baza invocarii prevederilor legale existente deja. Un exemplu fundamental in reprezinta OUG 99/2006. De acolo porneste dezlegarea tuturor necunoscutelor. Desgiur, ne place calea mai scurta, pe vorbe. Dar nu degeaba spuneau prietenii nostri romani: Per aspera ad astra!.
Dupa cum spuneam si in comentariul anterior, sustin multe din ideile enuntate de dumnealui (domnul Piperea) dar nu-mi place cum acestea se concretizeaza. Pentru ca nu sunt adeptul Omisiunii. Iar omisiunea este una din armele cu care se joaca domnia sa.
Urmaresc de ceva vreme publicatia dumneavoastra, cu ceva mai mare regularitate de cand, prin actiunile/inactiunile sale, domnul Piperea si colegii lui m-au adus in ipostaza de executat silit pentru un credit in cea mai stabila moneda posibila, francul elvetian....
Nu este frumoasa viata? (aceasta-i singura intrebare retorica. Am colegi de suferinta care nu au reusit sa mai zambeasca in fata unei astfel de intrebari, sunt pe lista celor...) Poate va ingrijiti si de acest aspect, sa-i explicati domnului Vasilescu ca, pe fiecare certificat constatator al decesului scrie simplu: stop cardio-respirator. (Invariabil).
Cu mula stima.
1.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
(mesaj trimis de Gigi în data de 07.06.2017, 17:52)
Vezi domn Make ca nu s singurul care s-a prins ca-l favorizezi pe domn avocat? Care avocat cheama la "revolutie" impotriva BNR. Ce-o avea asta de-a face cu jurnalismul?
1.16. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.13)
(mesaj trimis de Gigi în data de 07.06.2017, 18:02)
Este exact ce-i spuneam si eu dlui Make, ca este pacat de ziar. Ironic este ca Bursa se chinuie sa-i dea credibilitate avocatului chiar si cand e evident ca ala bate campii. Un editor care se respecta si isi respecta cititorii trece prin mai multe filtre declaratiile de facbook ale unui avocet interesat. Aci n-ar fi vorba decat de filtrul bunului simt. De-aia inclin sa cred ca la mijloc e un contract.
1.17. domnule Gigi (răspuns la opinia nr. 1.15)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 07.06.2017, 18:13)
Imi pare rau sa te dezamagesc.
1. Domnul Piperea nu este singurul care cheama la "revolutie" impotriva BNR. De fapt, nici dumnealui si nici alti avocati, economisti, cetateni nu cheama pe nimeni "impotriva BNR. Lupta/dezbaterea este impotriva celor care nu-si fac datoria si care activeaza (lucreaza) in BNR. BNR nu este nici Mugurel Constantin Isarescu, nici Liviu Voinea, nici Adrian Vasilescu si tagma lor. Ei sunt insa cei care, prin natura functiei ocupate, ar trebui sa fie corecti.
Sunt mai multi avocati care lupta cu acest sistem format din oameni cu mult prea multa lipsa de bun simt si de educatie.Multi dintre cei ajunsi acolo ar putea fi numiti impostori (adica se dau ceea ce nu sunt - pe baza celor aratate pana acum prin fapte).
2. Eu nu ma pot asocia cu dumneavoastra pentru simplul fapt ca nu ma ascund sub pseudonim sau in anonimitate, tot ceea ce spun poate fi probat, nu imi permit sa fac aprecieri gratuite, nu jignesc.
3. Eu atac principiile in mod primar, existenta in comentariile mele a domnului Piperea fiind un mod secundar de confirmare/infirmare a principiilor.
4. Sunt destui colegi cu credite in franci elvetieni care, din variate motive, nu il inghit pe domnul Piperea. Eu nu am aceasta problema, nu il urasc. Are un frate care il poate iubi sau uri (de exemplu).
5. Erata la incheiere:
Cu multa stima.
1.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.06.2017, 22:48)
In aceasta interventie dezvoltati un subiect care nu a intrat in preocuparile mele, ci, eventual, in ale altui ziarist;il puteti semnala Redactiei, oricind, iar Redactia il poate investiga jurnalistic, daca considera ca asa se cuvine (eu nu dirijez Redactia, exista un redactor sef care nu sint eu).
Am intrat in dialog pentru ca, in pofida echilibrului comentariului dumneavoastra, judecati vicios si puneti la indoiala probitatea ziarului.
Dumneavoastra pare ca il confundati pe avocatul Piperea cu vreun editorialist ori ziarist colaborator al ziarului BURSA, atunci cind scrieti: " Problema principiala era ca cei care formeaza opinii si le difuzeaza sa fie deasupra tuturor dubiilor (rezonabile).
Din experienta mea personala, domnul Piperea este atat de departe de aceste deziderat. Si in ceea ce priveste problema banilor nostri, ai tuturor, de la Oltchim, si in ceea ce priveste dezbaterea bancara."
Nu, avocatul Piperea este actor principal in ambele piese, atit pe relatia cu bancile, cit si in cazul Oltchim si in mod normal, intreaga presa care a acordat atentie acestor subiecte, ar fi trebuit sa-i relateze opiniile.
Acesta este jurnalism.
BURSA cu asta se ocupa, nu cu propaganda lui Gigi.
1.19. audiatur et altera pars (răspuns la opinia nr. 1.18)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 07.06.2017, 23:42)
Aveam un comentariu mai lung, dar oboseala m-a rapus...
Nu pun la indoiala bunavointa dumneavoastra sau a redactiei.
Cat despre domnul Gigi, este pe barba dumnealui.
O noapte buna!
1.20. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.18)
(mesaj trimis de Gigi în data de 07.06.2017, 23:45)
Domn Make ce propaganda visezi domne? Eu numai ti-am atras atentia asupra aberatiei cum ca toate celelalte ziare mai putin al tau, ar fi primit ordin sa nu-l bage n seama pe Piperea si ca alea din acest motiv n-ar face jurnalism. Cred ca un pic de investigatie jurnalistica in ce priveste relatia matale cu domn avocat si ce sta in spatele ei n-ar strica. Poate se vor ocupa putin ziaristii de chestia asta. Ca sa intelegi ce inseamna jurnalism. De investigatie coane.
2. Monopol bancar
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 07:44)
UE a cerut ca Electrica sa fie sparta, Cfr la fel dar obliga firmele sa lucreze cu banca cum isi deschid firma, peste o anumita suma op obligatoriu prin banca, salariu obligatoriu prin banca. Dreptul de a alege unde este?
Daca arunci o privire mai atenta toate bancile au acelasi procent la credite/ depozite cu mici variatii ca la pretul combustibilului la diferite firme care le vand. Avem o anomalie ca motorina e mai scumpa decat in Viena, noi fiind producatori.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 13:15)
Salariul NU se plateste OBLIGATORIU PRIN BANCA. Poti cauta o decizie a CCR din 2008 sau 2009 referitoare la acesta "obligatie". 👀😁😁
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 17:30)
Angajatorul ma obliga atunci sa imi vireze in banca ca el plateste un comision mai mic la credit luat la acea banca?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 17:39)
Si tu poti sa-i ceri sa te despagubeasca pentru costurile suplimentare pentru a-ti obtine banii aferenti muncii tale. Daca ai curaj, desigur.
2.4. Demisia sau demis inseamna curajul? (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 23:45)
Traim in Romania unde Parlamentul e de forma sistemul de judecata la fel, asta ineeamna coruptie?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 08:33)
daca sunt functionari publici ar trebui sa fie platiti conform legii salarizarii unice.
4. ANPC este autoritate publica
(mesaj trimis de Cititor în data de 07.06.2017, 08:53)
Deci toti angajatii care lucreaza cu clienti persoane fizice sunt functionari publici?
5. Buun, deci suntem o tara d functionari publici
(mesaj trimis de Perplex în data de 07.06.2017, 14:22)
Potrivit acestei logici, mai putem discuta de cel putin urmatoarele categorii de functionari publici, intrucat presteaza servicii publice si sunt reglementate si supravegheate de cate o autoritate publica:
- angajatii Electrica, Enel, Eon, GDF Suez;
- angajatii Vodafone, Orange, Telekom;
- prin extensie, taximetristii;
- angajatii Posta Romana;
- vanzatorii din piete;
- angajatii din retail (hypermarketuri, supermarketuri).
Si lista poate continua..
Hai sa terminam cu prostiile.
6. domnule Make, aveti un exemplu
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 07.06.2017, 19:20)
"Firma avocatului Gheorghe Piperea, suspectată de fraudarea Oltchim
7 iunie 2017 admin Niciun comentariu
BDOBusiness Restructuring SPRL și RomInsolv SPRL, consorţiul de firme conduse de avocatul Gheorghe Piperea, angajat pentru reorganizarea şi redresarea Oltchim este acuzat de fraudarea societăţii. Afirmaţia a fost făcută de liderul PSR Constantin Rotaru într-o cerere depusă la Tribunalul Vâlcea.
Liderul PSR Constantin Rotaru a depus în data de 6 iunie o cerere de intervenţie către Preşedintele Tribunalului Vâlcea prin care solicită respingerea planului de reorganizare al Oltchim de către actualul administrator judiciar şi anchetarea întregii conduceri pentru slaba administrare, poate chiar frauduloasă a societăţii Oltchim.
Rotaru solicită respingerea planului de organizare al Oltchim în baza art. 92, punctul 4, din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă pentru că nu prezintă nicio măsură de redresare a activității. În acelaşi document, liderul …cere înlocuirea administratorilor speciali şi împiedicarea privatizării OLTCHIM SA, în întregime sau pe mai multe centre de afaceri distincte, pentru motivul că administratorii nu au capacitatea de a dispune după bunul plac de proprietățile care nu le aparțin.Rotaru susţine că acestea aparţin statului."
textul integral se gaseste aici: infoplus.ro
----------
Ceea ce trebuie sa intelegeti domnule Make este faptul ca nu poti fi om doar cand iti vine bine, Om trebuie sa fi in fiecare clipa a vietii. Cam acesta este idealul unei forme de viata care se considera om.
Si nu sunt vorbele mele ci ale bunicului meu, vorbe pe care incerc sa le pun in practica, zi de zi.
Cu aceeasi stima,
Anton Paul
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 07.06.2017, 23:04)
Multumesc pentru atentionare (nu avem abonament la infoplus.ro si nici nu figureaza in lista surselor noastre uzuale). I-am semnalat stirea redactorului sef, probabil ca subiectulva fi tratat miine, pentru publicare poimiine.
6.2. Multumesc (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 07.06.2017, 23:28)
Va multumesc, atat eu cat si toti colegii mei disponibilizati. Cu un rest de voce si cei care au mai ramas in Oltchim, terorizati in aceste vremuri de restriste.
Lucrurile sunt mult mai profunde si incurcate, subiectul merita mai multe zile de informare. Nu-i graba atat de mare, s-au pierdut 5 ani cu omoratul societatii (in mod real societatea este condusa spre faliment din 2008).
Aveti insa puterea de a tipari ceea ce aflati?
In fata noastra s-au perindat multi ziaristi, nu mai avem speranta ca subiectul o sa fie tratat cu seriozitate...
Oricum va multumesc pentru intentie anticipat.
Anton Paul