INSTANŢA A DECIS "Uitarea" Google - o chestiune strict europeană

Gigantul motor de căutare din Statele Unite, Google, nu este obligat să aplice dreptul la uitare la nivel global, a decis, ieri, Curtea Europeană de Justiţie.

Astfel, Google trebuie să elimine link-urile din rezultatele căutării sale în Europa - şi nu în altă parte - după ce a primit o solicitare adecvată, potrivit BBC.

Hotărârea vine în urma unei dispute între Google şi o autoritate de reglementare a confidenţialităţii franceze.

În 2015, CNIL i-a ordonat firmei să elimine, la nivel global, rezultatele căutărilor din pagini care conţin informaţii dăunătoare sau false despre o persoană.

În anul următor, Google a introdus o funcţie de geoblocare ce împiedică utilizatorii europeni să poată vedea link-uri delistate.

Dar nu a cenzurat rezultatele căutării pentru persoane din alte părţi ale lumii. CNIL a contestat decizia Google şi a cerut o amendă de 100.000 de euro.

Hotărârea Curţii Europene de Justiţie precizează: "În prezent, nu există nicio obligaţie în conformitate cu legis­laţia UE, pentru un operator de motoare de căutare să ia în considerare o solicitare pentru înlăturarea referinţelor dintr-o bază de date sau să efectueze o astfel de cerere pe toate versiunile motoarelor sale de căutare".

Google a susţinut că obligaţia ar putea fi abuzată de guvernele autoritare care încearcă să acopere abuzurile împotriva drepturilor omului, dacă aceasta ar fi aplicată în afara Europei.

"Din 2014, am muncit din greu pentru a pune în aplicare dreptul la uitare în Europa şi pentru a atinge un echilibru sensibil între drepturile de acces la informaţii a persoanelor şi confidenţialitate", a declarat Google într-o declaraţie în urma hotărârii CEJ, adăugând: "Este bine să vedem că instanţa a fost de acord cu argumentele noastre."

Firma tehnologică a fost susţinută de Microsoft, deţinătorul Wikipedia, Fundaţia Wikimedia, Comitetul pentru Reporteri non-profit pentru Libertatea Presei, printre alţii.

Consilierul CEJ, Maciej Szpunar, a concluzionat, de asemenea, că dreptul de a fi uitat se va limita la Europa, într-o recomandare fără caracter obligatoriu în faţa instanţei la începutul acestui an.

De atunci, există o mulţime de interese în cazul în care hotărârea ar fi fost invers, ar fi putut fi considerată o încercare a Europei de a politiza un gigant tehnologic american dincolo de graniţele UE.

Totodată, instanţa a emis o a doua hotărâre aferentă, care spunea că link-urile nu trebuie eliminate în mod automat doar pentru că includ informaţii despre viaţa sexuală a unei persoane sau despre o condamnare penală.

În schimb, instanţa a mai hotărât că astfel de înregistrări ar putea fi păstrate acolo unde este "strict necesar" pentru a se păstra libertatea drepturilor la informaţii ale oamenilor. Cu toate aces­tea, a indicat că ar trebui aplicat un prag ridicat şi că aceste rezultate ar trebui să se încadreze în timp pe listele cu rezultatele căutării.

"Obligaţia de a anula rezultatele căutării în unele cazuri este deosebit de interesantă, ca exemplu al interferenţelor directe ale instanţelor cu algoritmii utilizaţi de companiile mari de tehnologie", a comentat Peter Church de la firma de avocatură Linklaters.

Google a aplicat dreptul de a fi uitat încă din mai 2014, când CEJ a stabilit pentru prima dată că, în anumite circumstanţe, cetăţenii europeni ar putea obliga firmele de căutare să delimiteze paginile web care conţin informaţii sensibile despre ele din căutările făcute cu numele lor. Dreptul la uitare poate fi folosit pentru a ascunde informaţii sensibile - cum ar fi faptul că o persoană a comis o dată o infracţiune sau a avut o aventură extraconjugală - în cazul în care detaliile sunt considerate "inadecvate, irelevante sau nu mai sunt relevante sau excesive".

Google a spus că, din acel moment, a primit peste 845.000 de solicitări pentru a elimina un total de 3,3 milioane de adrese web, cu aproximativ 45% dintre link-uri, în final, cererea a fost reiterată.

Aceasta implică atât eliminarea rezultatelor de pe site-urile sale europene - cum ar fi Google.fr, Google.co.uk şi Google.de - precum şi restricţionarea rezultatelor de pe celelalte site-uri ale sale - cum ar fi Google.com - atunci când căutarea este detectată că se desfăşoară din interiorul Europei.

Cu toate acestea, utilizatorii pot înşela acţiunea dacă folosesc o reţea privată virtuală (VPN) sau un alt instrument pentru a-şi masca locaţia.

În special, hotărârea CEJ a decis că delistările trebuie "să fie însoţite de măsuri care împiedică în mod eficient sau, cel puţin, descurajează serios un utilizator de internet" de a putea accesa rezultatele de pe unul dintre site-urile non-UE ale Google.

"Instanţa naţională va stabili dacă măsurile puse în aplicare de Google Inc îndeplinesc aceste cerinţe", mai informează CJE.

Site-urile de ştiri sunt scutite de la regulă, dar pot constata că linkurile către unele dintre vechile lor articole nu mai apar pe Google sau în alte motoare de căutare.