Instanţa a suspendat executarea din dosarul în care experţii spun că Bancpost a falsificat semnături

Instanţa de judecată a suspendat procedura de executare silită în dosarul deschis de Dorina Milea împotriva Bancpost, în care, potrivit unei expertize, banca a falsificat un act adiţional, semnând în locul clientului şi garantului.

Conform informaţiilor de pe portalul Judecătoriei Slobozia, instanţa a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite. Astfel, Judecătoria "dispune suspendarea provizorie a executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 142/2013, aflat pe rolul BEJA Violeta Badea şi Andrei Suciu, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite formulată în dosarul 3980/312/2017 al Judecătoriei Slobozia, având ca obiect contestaţie la executare şi suspendare executare silită, aflat în procedura prealabilă, Complet 2. Fără cale de atac".

După cum ziarul BURSA a scris recent, Dorina Milea susţine că a fost executată de bancă după ce dobânda s-a dublat brusc, în baza unui act adiţional semnat în fals, de unul din funcţionarii băncii în locul proprietarului imobilului gajat.

Clientul Bancpost ne-a mai spus, printre altele, că banca a recurs la şantaj "la fiecare act adiţional semnat", spunându-i că dacă nu semnează va trece la executare silită.

Am rămas prizoniera băncii, se plânge Dorina Milea, povestind: "În anul 2005 am contractat un credit sub forma unei linii de credit, de la Bancpost Slobozia, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, pentru care am garantat cu apartamentul, proprietate a mamei mele. În 2008, prin luna iunie, am constatat că ceva nu este în regulă, şi anume faptul că, deşi utilizasem aceeaşi sumă de bani din linia de credit ca în luna precedentă, am plătit dobândă mult mai mare. Am pus întrebări ofiţerului de credit, care mi-a spus că a făcut trageri din linia de credit şi a dus banii în contul curent pentru că aveau nevoie să îşi facă planul. Am avut surpriza să mi se dubleze suma pe care o aveam de achitat. Am cerut lămuriri angajaţilor băncii, care mi-au explicat că a crescut dobânda. Menţionez că nu semnasem niciun document şi nu mi s-a comunicat în scris acest lucru. Am încercat o refinanţare la o altă bancă şi am şi obţinut-o, cu o dobândă de aproximativ 11%, dar pentru a se realiza acest lucru a fost nevoie de acceptul Bancpost. Surpriza a fost atunci când răspunsul Bancpost a fost unul negativ şi am rămas prizoniera lor până în anul 2012, când am cerut insolvenţa societăţii, deoarece nu mai puteam duce o astfel de povară şi riscam să ajung în incapacitate de plată. Până la data intrării în insolvenţă am plătit la timp tot ce ţinea de Bancpost, conştientă fiind că îmi pot pierde casa, lucru pe care au şi mizat şi m-au şantajat la fiecare act adiţional pe care îl semnam, că dacă nu o voi face vor trece la executarea silită. Odată cu intrarea în insolvenţă şi a înscrierii la masa credală de către bancă, lichidatorul judiciar a cerut toate documentele de la aceasta. Am constatat la momentul acela că tocmai în perioada pe care eu o suspectam exista un act adiţional semnat de persoane necunoscute care mărea dobânda de la 14% la 23%, era introdusă o clauză ce cuprindea o dobândă penalizatoare de 30,5%, un comision de administrare cont de 1,8% pe an şi alte comisioane.

Am făcut plângere penală şi timp de un an s-a cercetat şi s-a efectuat un raport de expertiză grafoscopică ce stabilea că semnătura din dreptul numelui garantului ipotecar, mama mea, aparţine cu mare probabilitate ofiţerului de credit ce se ocupă cu întocmirea documentaţiei, iar în dreptul numelui meu există semnătura unor persoane necunoscute. (...) Ulterior, am primit acasă un proces verbal de licitaţie care mă anunţa că a fost vândut imobilul. De fapt, nu am înţeles dacă apartamentul meu este vândut sau nu, pentru că am fost sunată într-o vineri şi mi s-a spus că de fapt nu au vândut apartamentul, după ce primisem adresă de la executor potrivit căreia casa fusese vândută, dar că cea care a cumpărat nu a depus banii în 30 de zile şi că urmează o nouă licitaţie".

La solicitarea ziarului BURSA pe subiect, Banca Naţională a României (BNR) ne-a transmis: "Precizăm că Banca Naţională a României nu are competenţe în materia relaţiilor contractuale dintre instituţiile de credit şi clienţii acestora. Aspectele ce rezultă din contractele încheiate între instituţii de credit şi consumatori sunt de competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar sau a instanţelor de judecată, după caz. Totodată, Banca Naţională a României nu poate formula puncte de vedere referitoare la litigii între terţi aflate pe rolul instanţelor de judecată sau asupra cărora instanţa a pronunţat o hotărâre definitivă".

• CSALB: "Litigiul dintre societatea pe care o reprezentaţi şi banca de la care aţi contractat linia de credit nu intră în sfera de soluţionare a Centrului SALB"

Dorina Milea ne-a spus că a avut o convorbire cu reprezentanţii ANPC, care i-au spus că, având în vedere că împrumutul a fost făcut de către o societate comercială, cazul nu este de competenţa lor.

Paul Anghel, directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ne-a precizat că, potrivit legii, consumatorul este persoana fizică sau grupul de persoane fizice constituite în asociaţie care acţionează în afara intereselor economice, comerciale sau de grup. În consecinţă, dacă mama Dorinei Milea, care a garantat cu casa, este trecută în dosar ca persoană fizică, atunci aceasta se poate adresa ANPC.

De altfel, un răspuns similar l-a primit şi de la Centrul de Soluţionare a Litigiilor Bancare (CSALB), care i-a transmis clientei Bancpost: "Conform art. 1 alin (3) din Regulamentul de organizare a Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar şi de funcţionare a Colegiului de Coordonare, «Centrul SAL are misiunea de a organiza soluţionarea, prin proceduri SAL, a litigiilor dintre consumatori, astfel cum aceştia sunt definiţi prin art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi comercianţii a căror activitate este reglementată, autorizată şi supravegheată/monitorizată de Banca Naţională a României, precum şi sucursalele comercianţilor ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României în domeniul bancar».

Art. 2 pct. 2 din OG 21/1992: «În sensul prezentei ordonanţe, se înţelege prin consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberal».

Având în vedere că în cererea dumneavoastră este vorba de un credit contractat de o persoană juridică, iar CSALB soluţionează litigiile dintre consumatorii persoane fizice astfel cum sunt definiţi de OG 38/2015 şi OG 21/1992 şi comercianţii a căror activitate este reglementată, autorizată şi supravegheată/monitorizată de Banca Naţională a României, precum şi sucursalele comercianţilor ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României în domeniul bancar, cu părere de rău vă comunicăm că litigiul dintre societatea pe care o reprezentaţi şi banca de la care aţi contractat linia de credit nu intră în sfera de soluţionare a Centrului SALB".

Bancpost a răspuns întrebărilor ziarului BURSA adresate pe marginea acestui caz, precizând că instanţa de judecată şi organele penale nu au constatat vreo culpă în sarcina băncii sau a vreunui angajat al băncii. Reprezentanţii Bancpost ne-au precizat: "Bancpost a avut o comunicare constantă şi deschisă cu doamna Milea pe toată durata derulării contractului. Domnia sa a cunoscut toate detaliile contractului pe toată perioada acestuia, inclusiv după 31.10.2008, data actului adiţional anulat. Bancpost a eliminat deja efectele actului adiţional anulat, fapt ce a generat implicit şi diminuarea aferentă a debitului. Precizăm, însă, că instanţa de judecată şi organele penale sesizate de doamna Milea nu au constatat vreo culpă în sarcina băncii sau a vreunui angajat al băncii pentru situaţia creată.

Subliniem faptul că doamna Dorina Milea, în calitate de administrator al societăţii Karoline EXIM SRL, a utilizat, în perioada 2005-2012, facilitatea de credit, prin efectuarea constanta de operaţiuni bancare. Relaţia contractuală s-a derulat astfel nu doar în baza actului adiţional anulat (nr. 3/31.10.2008), ci a unui număr total de 8 asemenea acte, dintre care 5 încheiate ulterior celui anulat şi necontestate în instanţă de către doamna Milea. Prin aceste acte adiţionale semnate de către client se recunosc valoarea facilităţii şi condiţiile acesteia.

În ceea ce priveşte procedura de executare silită aflată în curs, aceasta are în vedere contractul şi toate actele adiţionale la acesta, nu doar actul adiţional anulat, recuperarea creanţei nefiind astfel afectată de dispoziţia Judecătoriei Slobozia cu privire la anularea actului adiţional. Aşadar, nu s-a pus problema şi nu s-a dispus de către instanţă stingerea creditului, aşa cum în mod nerezonabil solicită doamna Milea".