Instanţele naţionale - singurele competente să judece litigiile declanşate de foştii manageri ai companiilor de stat

Litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România trebuie soluţionate în ţară, a declarat ieri, la finalul şedinţei de guvern, Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei.

Alina Gorghiu a spus: "Este greu de înţeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiţie, în instanţele naţionale române. Ca ministră a justiţiei, nu pot accepta asta. Situaţia de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România şi membrii consiliului de administraţie/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluţiona de către jurisdicţii arbitrale internaţionale (Viena, Paris, Londra etc). Situaţia trebuie rezolvată. Din raţiuni ce ţin de încrederea în justiţia naţională, dar şi din motive economice. Costurile privind soluţionarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocaţi, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc.".

Declaraţia doamnei Gorghiu are loc în contextul în care pe agenda şedinţei de guvern s-a aflat un memorandum iniţiat de Ministerul Justiţiei, după ce în ultima vreme mai multe persoane au câştigat procesele intentate în străinătate pentru schimbarea lor din funcţia de manager sau membru al Consiliului de Administraţie la companiile de stat din ţara noastră înainte de termenul prevăzut pentru finalizarea mandatului. În document sunt amintite şi litigiile pierdute pe bandă rulantă de către Transelectrica, la Centrul de Arbitraj de la Viena, cu foşti şefi ai companiei, pentru care trebuie să plătească inclusiv cheltuielile de arbitraj.

În consecinţă, pentru evitarea unor astfel de situaţii în viitor, memorandumul analizat şi aprobat de Guvern propune următoarele soluţii:

- Elaborarea unor materiale care să reflecte situaţia litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat şi conţinutul clauzelor compromisorii şi comunicarea acesteia către Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după operaţionalizarea acestei instituţii;

- Realizarea de către AMEPIP, a unei situaţii centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea negocierii clauzelor compromisorii, raportându-se la documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea priveşte întreprinderile publice (a cărei reconfigurare este asumată şi prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 440), cu luarea în considerare a eficientizării cheltuielilor bugetare şi a obiectivelor stabilite în PNRR privind guvernanţa întreprinderilor publice;

- Completarea, la propunerea AMEPIP şi SGG, a Hotărârii Guvernului nr.639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecţie şi nominalizare a membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, ai consiliului de supraveghere şi directoratului, dar şi în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertăţii contractuale.

Ministrul Alina Gorghiu a precizat: "Am convingerea că se vor lua măsuri concrete, iar lucrurile se vor schimba în bine. Am încredere în justiţia din România, indiferent că e vorba de instanţe judecătoreşti sau de arbitraj instituţionalizat. Firesc şi corect este ca litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să se soluţioneze în ţară".

Documentul aprobat ieri urmăreşte schimbarea tendinţei din ultimii ani care viza includerea în contractele de mandat ale administratorilor/ directorilor de companii a unor clauze privind soluţionarea eventualelor diferende la jurisdicţii arbitrale internaţionale, Viena, Paris, Londra, etc. (clauze compromisorii), ceea ce generează costuri ridicate (taxe, arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocaţi, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc), cu impact asupra bugetului acestor societăţi/regii autonome şi, implicit, asupra bugetului statului.