INSTRUMENTE DE REFUGIU Războiul din Ucraina readuce în prim plan investiţiile în aur

Aurul este văzut adesea ca un activ de refugiu în perioade de turbulenţe geopolitice şi, implicit, ale pieţelor financiare, deoarece tinde să îşi păstreze valoarea pe timp de criză. Odată cu escaladarea conflictului din Ucraina, preţul metalului galben a urcat la peste 2.000 de dolari pe uncie, la începutul săptămânii trecute, cu puţin sub recordul istoric din vara anului 2020, ceea ce sugerează că investitorii caută să îşi protejeze economiile, în condiţiile în care puterea de cumpărare a banilor este erodată masiv în actualul climat puternic inflaţionist, pe care foarte probabil conflictul din Europa de Est îl va accentua.

Ziarul BURSA a vorbit cu mai mulţi specialişti de la noi despre perspectivele aurului în contextul actual, inclusiv din punctul de vedere al protecţiei economiilor şi, în mare parte, aceştia sunt de părere că aurul poate reprezenta o opţiune investiţională, dar pentru perioade mai îndelungate de timp.

În plus, Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci din lume, vede ,până la finalul anului, o creştere de 25% a preţului aurului, faţă de nivelul actual.

• Bogdan Maioreanu, eToro: "Creşterea vertiginoasă a riscurilor geopolitice a determinat o rotaţie a investitorilor către zona de active de refugiu, între care şi aurul"

Bogdan Maioreanu, analist de piaţă la eToro, spune că accentuarea riscurilor geopolitice a determinat o rotaţie a investitorilor către zona de active de refugiu, dolari, obligaţiuni şi aur.

"Am văzut cum aurul a urcat vertiginos, pentru ca apoi să se corecteze rapid din cauza traderilor care au vândut pentru a-şi marca profiturile sau pentru a proteja alte active. Acum, preţul aurului este din nou sub presiune din cauza incertitudinilor sporite pe care le aduc conflictul şi sancţiunile împotriva Rusiei. Să nu uităm că Rusia este un mare exportator de aur, cu 9% din oferta mondială", ne-a spus analistul eToro.

Contractele futures cu scadenţa în aprilie se tranzacţionau la finele săptămânii trecute la aproape 2.000 de dolari pe uncie, după un maxim de aproape 2.080 de dolari în data de 8 martie, iar de la invazia Rusiei în Ucraina, metalul galben are o apreciere de 4%. Faţă de începutul anului, aurul a crescut cu 8,5%, în timp ce principalul indice al acţiunilor din Statele Unite, S&P 500, are un declin de 11,8%, iar indicele pan-european Stoxx 600 este în scădere cu 11,6%.

• Dragoş Cabat, analist CFA: "Este aşteptată o supraofertă de aur în perioada următoare"

Analistul CFA Dragoş Cabat este de părăre că aprecierea preţului aurului din ultima perioadă este natură speculativă, şi este posibil ca în contextul actual metalul galben să nu urmeze evoluţia specifică a unui activ de refugiu.

Domnia sa ne-a spus: "Probabil este o chestie speculativă (n.r. creşterea preţului aurului), iar Rusia, nemaiputând să îşi exercite drepturile asupra rezervelor sale, s-ar putea să fie obligată să vândă din rezervele de aur pe care le are şi care sunt foarte mari. Din cauza aceasta este aşteptată o supraofertă de aur în perioada următoare şi atunci creşterea preţului ar trebui să nu se mai conformeze cu evoluţia specifică a unui activ de refugiu".

• Aurelian Dochia: "O persoană care are o sumă importantă de bani şi încearcă să se asigure că peste trei-cinci ani valoarea se păstrează, poate să cumpere aur"

Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că, deoarece are costuri de tranzacţionare mari, aurul nu reprezintă o soluţie de păstrare a puterii de cumpărare a banilor pe termen scurt, ci reprezintă o soluţie de păstrare a valorii activelor pe termen îndelungat.

Domnia sa ne-a spus: "Păstrarea puterii de cumpărare a banilor presupune mai degrabă protecţia în faţa unor cheltuieli pe care le facem frecvent, ori aurul nu este adecvat în acest scop, pentru că are nişte costuri de tranzacţionare destul de mari.

Nu poţi să tot schimbi aurul în bani şi banii în aur pentru că te costă mult şi, în scurt timp, descoperi că nu este o soluţie de păstrare a puterii de cumpărare în faţa inflaţiei. Dar, pe termen lung aurul a jucat întotdeauna un rol important. O persoană care are o sumă importantă de bani şi încearcă să se asigure că peste trei-cinci ani valoarea banilor se păstrează, poate să cumpere aur. Este vorba de punerea la adăpost a unor acumulări existente".

• "La noi există cel puţin o bancă comercială care face tranzacţii cu aur sub diferite forme", spune analistul economic

Legat de modul în care cineva poate cumpăra aur fizic, Aurelian Dochia spune că, în primul rând, astfel de achiziţii se fac prin bănci comerciale, care se şi angajează ca, în anumite condiţii, să răscumpere aurul de la clienţi.

"La noi există cel puţin o bancă comercială care face tranzacţii cu aur sub diferite forme (n.r. lingouri, monede), la un preţ puţin peste cel al pieţei sau peste cotaţia Băncii Naţionale. Iar dacă cei care-l cumpăra păstrează aurul la acea bancă, aceasta se angajează să-l şi răscumpere de la clienţi. Mai sunt şi alte posibilităţi prin magazine specializate de metale preţioase, care vând aur sau obiecte de aur la diferite preţuri", a afirmat Aurelian Dochia.

În acelaşi timp, analistul economic spune că în pieţele financiare evoluate există multe instrumente legate de aur preferate de investitori, dar că astfel de soluţii prezintă anumite riscuri. "De multe ori, volumul acestor instrumente financiare care sunt tranzacţionate este atât de mare în raport cu cantitatea de aur fizic existentă în lume încât ne putem întreba dacă instrumentul pe care-l deţinem are într-adevăr valoarea pe care o presupunem", a subliniat Aurelian Dochia.

• Gabriel Ghilan, Argint Active: "Atât timp cât evenimentele cu impact economic şi social negativ vor continua să existe, cotaţia aurului la bursă va creşte"

Gabriel Ghilan, fondatorul şi directorul general al Argint Active, afirmă că trecutul a demonstrat că metalele preţioase reprezintă un refugiu sigur în caz de război, instabilitate politică sau economică, pandemii, sau orice alte vremuri tulburi.

"Prin urmare, metalele preţioase protejează averea oamenilor, oferindu-le siguranţă şi ferindu-i de inflaţie. Atât timp cât evenimentele cu impact economic şi social negativ vor continua să existe, cotaţia aurului la bursă va creşte negreşit", ne-a transmis fondatorul Argint Active.

Legat de posibilităţile pe care le au oamenii să achiziţioneze metale preţioase în formă fizică, Gabriel Ghilan spune că există o serie întreagă de monede şi lingouri din aur, argint şi platină, de la cele mai mari monetării din lume, recunoscute internaţional. "Cele mai vândute lingouri din aur sunt cele de cinci şi zece grame, urmate de monedele din argint pur de o uncie troy (31 grame), unele aflate în tuburi speciale de 20 sau 25 de bucăţi. Înainte de a vinde, noi verificăm metalele preţioase cu ajutorul unor instrumente digitale omologate", a afirmat directorul Argint Active.

Gabriel Ghilan recomandă prudenţă faţă de orice tip de investiţie pe care oamenii nu o înţeleg pe deplin. "Aş mai adăuga aici alte două sfaturi pentru cititorii dumneavoastră: să nu investească banii pe care nu-i au şi să nu se împrumute pentru a investi, ci să economisească înainte de a investi", a conchis fondatorul companiei ce comercializează monede şi lingouri din metale preţioase.

• Goldman Sachs: "Ultima dată când am văzut toţi factorii majori ce susţin cererea accelerând simultan a fost în 2010-2011, când aurul a crescut cu aproape 70%"

Analiştii de la Goldman Sachs cred că, în contextul escaladării conflictului din Ucraina, aurul are spaţiu de creştere în următoarele luni, şi se aşteptă ca preţul să atingă 2.500 de dolari pe uncie până la finele anului, peste ţinta anterioară dată în ianuarie, de 2.150 de dolari, conform Business Standard.

"Ultima dată când am văzut toţi factorii majori ce susţin cererea accelerând simultan a fost în 2010-2011, când aurul a crescut cu aproape 70%. Având în vedere revizuirea în creştere semnificativă a ipotezelor privind investiţiile şi cererea, ne îmbunătăţim ţintele pentru aur pe următoarele trei/şase/douăsprezece luni la de la 1.950/2.050/2.150 de dolari pe uncie la 2.300/2.500/2.500 de dolari pe uncie", au scris Mikhail Sprogis, Sabine Schels şi Jeffrey Currie de la Goldman Sachs săptămâna trecută, potrivit sursei menţionate.

Pe lângă achiziţia de aur fizic, există diferite instrumente financiare legate de metalul galben sau alte metale preţioase. ETF-urile (Exchange Traded Funds) sunt fonduri tranzacţionate la bursă, precum acţiunile, cu expunere pe diferite active, iar cele pe aur oferă posibilitatea investitorilor să ia expunere pe metalul galben fără să fie nevoiţi să-l deţină fizic. În acest caz, investitorii câştigă numai dacă preţul aurului creşte.

O altă modalitate este investiţia în acţiuni ale unor companii ce activează în industria extractivă sau de prelucrare a aurului ori a altor metale preţioase. În acest caz, preţul acţiunii depinde nu numai de cotaţia aurului, ci şi de performanţele companiei, astfel încât randamentul investiţiei poate să fie mai bun decât al aurului (de pildă dacă compania are vânzări în creştere) sau mai slab. De asemenea, există ETF-uri cu expunere pe companii din industria aurului, ce oferă investitorilor diversificare, astfel încât randamentul să nu depindă de performanţa unui singur emitent.

Mai există instrumente financiare derivate cu activ suport aur sau companii din industrie care, în afara cazului în care sunt folosite pentru acoperirea riscurilor (hedging), au un caracter puternic speculativ. Sunt instrumente complexe şi prezintă un risc ridicat de a pierde rapid bani, din cauza efectului de levier. Nu sunt recomandate începătorilor şi, în esenţă, nu reprezintă investiţii în adevăratul sens al cuvântului.