Intermedierea bancară - slabă

Acesta este ultimul episod, din patru, al interviului acordat, în exclusivitate ziarului "BURSA", de Guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Primul episod (publicat joi) s-a concentrat pe subiectul încrederii în moneda naţională.

Al doilea (publicat vineri) a explicat cauzele şi perspectivele evoluţiei inflaţiei.

Al treilea (publicat ieri) a adăugat subiectul coordonării între politica monetară şi cea bugetară.

În fiecare episod, Guvernatorul a adăugat cel puţin câte un element de noutate faţă de ceea ce era cunoscut în domeniu.

Astăzi, domnul Mugur Isărescu punctează câteva din aspectele raporturilor dintre banca centrală şi băncile comerciale.

Aşa se încheie acest interviu publicat în serial. Informaţiile şi explicaţiile furnizate de Guvernator prin ziarul "BURSA" au fost reluate de presă şi de agenţiile de ştiri străine, au generat, deja, reacţii ale cititorilor noştri - oamenii de afaceri care au postat mesaje pe site-ul ziarului, dar ne-au contactat prin telefon dar şi direct.

Dar, ne aşteptăm ca valul reacţiilor să se ridice abia acum, după încheierea interviului.

Reporter: Aveţi metode de contracarare a atacurilor speculative?

Mugur Isărescu: Avem asemenea metode şi primul instrument pe care îl folosim pentru a descuraja atacurile speculative este chiar flexibilitatea cursului. Cursul flexibil, în general, descurajează capitalurile speculative pe termen scurt. Experienţa internaţională dovedeşte acest lucru. Desigur, flexibilitatea cursului are şi dezavantaje şi nu în ultimul rând în plan emoţional. Populaţia, de exemplu, nu poate privi cu calm o mişcare brutală de curs, mai ales dacă este expusă la riscul valutar, chiar dacă acea mişcare este, din punct de vedere economico-financiar, o corecţie binevenită şi chiar dacă experţii reuşesc să o explice.

Reporter: Are deficitul de cont curent şanse să revină la valori sustenabile anul acesta?

Mugur Isărescu: La valori sustenabile ale deficitului de cont curent se va reveni treptat. O revenire brutală ar însemna o corecţie care nu este de dorit şi nici nu cred că ne pândeşte. Revenirea se va face treptat, pe parcursul a mai mulţi ani. De fapt, o anumită corecţie a deficitului extern cred că a şi început, evoluţia cursului fiind în acest sens relevantă. Dar impactul asupra importurilor/exporturilor va fi, desigur, unul treptat.

Reporter: Credeţi că deficitul de cont curent va fi influenţat de evoluţia slabă a indicatorilor macroeconomici din ţările din Uniunea Europeană, cu care avem cele mai multe schimburi comerciale?

Mugur Isărescu: Este evident că exporturile noastre ţin de evoluţia indicatorilor ţărilor din Uniunea Europeană cu care avem cele mai multe schimburi comerciale. Dar trebuie să fim realişti - nu avem o cotă de piaţă atât de mare, astfel încât impactul încetinirii creşterii economice din acele ţări să ne afecteze semnificativ exporturile.

Reporter: Nu credeţi că vor fi afectate veniturile românilor din străinătate şi astfel nu vor mai trimite tot atâţia bani în ţară?

Mugur Isărescu: Este posibil. Dar asta va avea o influenţă şi asupra importurilor, pentru că o bună parte a importurilor de bunuri de consum care se fac în România provin din banii trimişi din străinătate. Astfel, aceste importuri vor scădea, ceea ce nu ar fi tocmai rău. În mod cert, există o corelaţie între dimensiunea deficitului şi volumul remitenţelor.

Reporter: Preşedintele uneia din băncile importante din ţara noastră v-a criticat pentru că nu aveţi o comunicare foarte bună cu băncile comerciale. Cum aţi comunicat cu băncile anul acesta?

Mugur Isărescu: Nu este adevărat că nu comunicăm bine cu băncile. Lunar, au loc întâlniri între conducerea ARB şi conducerea BNR, cel puţin la nivel de viceguvernator sau prim-viceguvernator. În ceea ce priveşte persoana mea, întâlnirile au loc ori de câte ori sunt solicitate.

Suntem dispuşi să îmbunătăţim comunicarea cu băncile şi cred că în contextul tensionării climatul internaţional este nevoie de aceasta.

Reporter: Când va modifica BNR nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO)?

Mugur Isărescu: Atunci când condiţiile monetare vor permite şi când inflaţia va reintra pe un trend descendent clar şi de durată. Avem în vedere apropierea condiţiilor de creditare din România de cele din Uniunea Europeană.

Reporter: Aţi adoptat anul trecut măsuri care stimulau creditarea, cum ar fi normele de creditare relaxate...

Mugur Isărescu: Am adoptat măsurile de relaxare în prima jumătate a anului pentru două motive. Primul - restricţiile directe în domeniul creditării au de regulă efecte pe termen limitat. A fost evident că de la un punct ele puteau să fie evitate de către băncile comerciale, au devenit ineficiente şi riscau să creeze distorsiuni în sistemul financiar şi economic (externalizări de credite). Al doilea motiv a fost faptul că, în primăvară, perspectiva inflaţiei era pozitivă.

Reporter: Fenomenul externalizării creditelor a început să ia amploare. Care este opinia dumneavoastră având în vedere că băncile îşi transferă către banca mamă creditele mari (atât corporate, cât şi retail)?

În aceste condiţii şi profiturile sunt înregistrate tot la banca mamă? Asta nu duce la scăderea profitabilităţii sistemului bancar?

Mugur Isărescu: Externalizarea creditelor poate duce la scăderea profitabilităţii în sistemul bancar românesc şi, din acest motiv, am renunţat la restricţiile directe asupra creditării, dar rezervele minime obligatorii încă nu putem să le reducem atât timp cât inflaţia este în creştere.

Reporter: Băncile din România acordă credite şi se finanţează de la banca mamă. În condiţiile în care criza se extinde în Europa, există pericolul să apară deficit de lichidităţi?

Mugur Isărescu: Potenţial, există acest risc. În cazul României, posibilităţile de materializare a riscului nu sunt însă pentru moment mari. Dar este bine să ne gândim la el.

Reporter: Credeţi că există prea multe bănci în sistemul bancar românesc?

Mugur Isărescu: Mi-e greu să spun dacă sunt multe sau puţine bănci pe piaţă. Dacă ne uităm la sistemele bancare din ţările europene vom remarca că în nord sunt puţine, cu un grad înalt de concentrare, iar în sud sunt mai multe. România se află în grupa de mijloc din acest punct de vedere.

Importante sunt două aspecte. Primul - compoziţia sistemului bancar să asigure acel grad ridicat de concurenţă care duce la îmbunătăţirea serviciilor acordate clienţilor şi la eficientizarea activităţii de creditare.

Al doilea, băncile mici, care nu şi-au găsit o nişă de dezvoltare, să se consolideze fie prin majorare de capital, fie prin achiziţii sau fuziuni. Cred ca ambele tendinţe se manifestă deja în sistemul bancar românesc.

Reporter: În ce proporţie populaţia României apelează la bănci?

Mugur Isărescu: Destul de mare. Dacă ne referim la oraşe mari. Pe medie însă gradul de intermediere bancară la care s-a ajuns în 2007, de aproximativ 40%, ne situează încă, împreună cu Polonia, în grupa de jos a clasamentului intermedierii la nivel european. Dar să nu uităm că am pornit de la 10% acum 7 ani.