INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA URSACHE, VICEPREŞEDINTE ASF: "Toleranţă zero faţă de indisciplina pe piaţa de capital"

Reporter: Guvernul a avut pe ordinea de zi (n.r. ieri) proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii pieţei de capital, după cinci variante propuse, în termen de două luni de zile. Cum vedeţi această situaţie?

Mircea Ursache: Pentru o imagine completă a ceea ce înseamnă, astăzi, legislaţia pieţei de capital, trebuie să spunem că proiectul de modificare a legii 297 a izvorât din concluziile reuniunii BNR - ASF - Guvern - Piaţă, cu privire la eliminarea unor bariere, fiind strict necesară, ca urmare a faptului că, din februarie, încep evaluările la Bursa de la Bucureşti, pentru ca România să dobândească statutul de piaţă emergentă.

Acest proiect nu este singular, el face parte dintr-un ansamblu de acte normative, menite să reglementeze piaţa.

Altfel spus, de la 1 mai 2013 până acum, la nivelul pieţei de capital au fost modificate 24 de regulamente, ceea ce înseamnă mai mult de 1,5 regulamente pe lună. Reprezintă, pe de o parte, o muncă istovitoare, dar, pe de altă parte, un feed-back la cerinţele pieţei.

Referitor la legislaţia primară, paşii au fost mult mai lenţi, chiar greoi. Aici, mă refer la faptul că, abia astăzi, suntem în faza în care modificările la legislaţia pieţei de capital în completarea ordonanţei 32/2012 au parcurs toate etapele de la Parlament, înainte de votul final de la Camera Deputaţilor. Practic, şi ultimul aviz dat de Comisia de Buget Finanţe a Camerei a fost obţinut. Urmează ca, la 1 februarie, plenul Camerei Deputaţilor să adopte aceste amendamente.

Mircea Ursache: Ordonanţa la care faceţi referire pentru înlăturarea celor opt bariere a avut acelaşi parcurs greoi, din cauza faptului că nu s-a reuşit o armonizare a punctelor de vedere din piaţă. Trebuie să spun că, şi astăzi, există diferenţe de opinie cu privire la abordarea unor prevederi - fie a dreptului de preferinţă, fie a pragului de deţinere la operatori. La şedinţa abia încheiată de la Comisia de Dialog Social (n.r. ieri, înainte de şedinţa de guvern) cu privire la această ordonanţă, am propus ca acolo unde persistă astfel de divergenţe, să rămână forma iniţială a legii, iar proiectul de OUG să abordeze strict cele opt bariere.

Reporter: Adică să nu fie inclusă şi creşterea pragului la operatorii de piaţă, de la 5%, la 20%?

Mircea Ursache: Este propunerea mea, dreptul de decizie aparţine Guvernului. Am propus ca nicio altă prevedere înafara celor opt bariere să nu intre la reglementare acum.

Reporter: Prima variantă a proiectului prevedea şi eliminarea pragului la SIF-uri, ulterior a fost scoasă această propunere. Recent, preşedintele ASF Mişu Negriţoiu a anunţat că ASF se gândeşte să propună o lege separată pentru fondurile închise - SIF-uri şi Fondul Proprietatea, în condiţiile în care suntem avertizaţi de Comisia Europeană pentru că nu am traspus la timp legislaţia privind fondurile alternative.

Mircea Ursache: Orice iniţiativă de soluţionare a problemelor pieţei de capital este binevenită, fie că este vorba despre o lege nouă, fie că se ataşează legii DAFIA (n.r. privind fondurile alternative), care este acum în dezbaterea Parlamentului, într-o fază de pre-infringement de la Comisia Europeană, nu de infringement, aşa cum a fost în cazul Rasdaq. Problema este de fond şi este necesară eliberarea pieţei de capital de orice barieră.

Trebuie înlăturată şi o percepţie că eliminarea pragurilor de deţinere ar favoriza pe unul sau pe altul din deţinătorii de acţiuni. Dimpotrivă, după părerea mea, eliminarea pragurilor ar permite proceduri de consolidare a acţionarilor şi de creştere a valorii acţiunilor. Deci, ar fi în avantajul tuturor celor câteva milioane de deţinători de acţiuni la SIF-uri.

Problemele care au pus stop acestei promovări sunt determinate de o anumită stare de indisciplină în piaţa de capital şi, în special, la SIF-uri.

Sunt elegant când spun indisciplină, pentru că avem cazuri deja de încălcare a legii, în cercetarea organelor competente ale statului.

Eu, în urmă cu jumătate de an, am făcut o declaraţie pe care mulţi novici în piaţa de capital au contrazis-o. Am spus că piaţa noastră de capital este în continuare sălbatică şi îmi pare rău să constat, acum, că există tendinţe şi comportament de nesupunere în faţa legislaţiei pieţei de capital şi a regulamentelor ASF.

Aş spune că există mai multe feluri de nerespectare.

Există, de exemplu, conflictele dintre acţionari. Lumea aşteaptă ca ASF să aibă statutul de arbitru. Aşa ceva nu se poate. Niciodată ASF nu va arbitra conflicte între acţionari, ci va urmări doar aplicarea legii, indiferent de partea cui este adevărul.

Astfel de evenimente trebuie taxate corespunzător. În ultima vreme, o serie de măsuri pe care le-a luat ASF arată că avem toleranţă zero. Este toleranţă zero faţă de manipularea pieţei, aşa cum a fost cazul la SIF Banat Crişana, toleranţă zero faţă de cazul Bursei de Valori Bucureşti, care a făcut propuneri de membri incompatibili la conducerea Depozitarului Central (n.r. directorul general Ludwik Sobolewski şi administratorii BVB Stere Farmache, Adrian Lupşan şi Robert Pană).

Reporter: A fost o sfidare a Autorităţii din partea BVB?

Mircea Ursache: Da! Au făcut propuneri în afara unui regulament, punându-se într-o situaţie absolut jenantă, de a nu fi confirmaţi de către Autoritate, într-un gest pe care l-aş numi de ne-elaganţă, ca să fiu foarte rezervat în apreciere.

Pe fond, este un act de încălcare a unui regulament,

Avem şi alte forme uşor voalate, de nerespectare a Autorităţii.

Cazul Fondului Proprietatea, care în Adunarea generală a aprobat listarea duală, este de salutat. Dacă vă aduceţi aminte, eu am reacţionat în mai multe rânduri, spunând că listarea duală este necesară.

Singura problemă pe care am avut-o (n.r. cu decizia FP să se listaze la Londra prin titluri de interes) este că nu poţi să ceri să se redacteze un regulament pentru o singură entitate, atâta timp cât nu sunt rezolvate câteva probleme. Acesta este şi motivul pentru care, din punctul meu de vedere, aprobarea regulamentului pentru listarea duală pe bază de titluri de interes, pe care noi l-am redactat, nu a întrunit cvorumul.

Am să explic.

Primul argument era că nu avem încă un studiu al BVB cu privire la perioada de revenire a lichidităţii (n.r. în piaţa de bază), după listarea duală. În al doilea rând, era o acţiune de pionierat emiterea unui regulament pe care nici un alt stat membru al Uniunii Europene nu îl are, în afară de Marea Britanie. Eu aştept ca direcţia noastră de specialitate internaţională să notifice celelalte state europene cu priivire la intenţia României să pună în aplicare un astfel de regulament. Este şi o chestiune de etică, de colaborare, în rândul structurilor de supraveghere din statele membre ESMA, ca astfel de decizii cu caracter de unicitate să fie aduse la cunoştinţa partenerilor europeni.

Vreau să înlătur orice altă suspiciune. Nu avem în momentul de faţă toate elementele care să ajute la adoptarea deciziei. Repet, regulamentul este întocmit. Sunt convins că, într-un termen rezonabil de timp, când vom avea feed-back-ul statelor europene şi studiul de impact, vom avea şi acest regulament pentru titluri de interes.

Pentru listarea duală, noi am extins regulamentul pentru GDR-uri pentru toţi emitenţii, a apărut, între timp, şi regulamentul european care permite interconectarea depozitarilor centrali şi care va deveni operaţional în scurt timp, după ce, vor fi emise standardele tehnice.

Avem, în continuare, şi alte probleme care fac obiectul analizei noastre, în afară de cazul de manipulare de la SIF Banat Crişana.

Reporter: Există dispute între acţionari la SIF Transilvania şi la SIF Oltenia.

Mircea Ursache: La SIF Oltenia, am răspuns că, în urma investigaţiilor pe care le-am făcut, nu avem elemente prin care acţiunile preşedintelui Tudor Ciurezu să poată fi considerate abuz de piaţă sau manipulare. Acolo, lucrurile sunt clare. Nu ne aflăm în faţa unei încălcări a legislaţiei pieţei de capital (n.r. Adrian Puşcu, directorul "Prodplast Imobiliare", îl reclamase pe Tudor Ciurezu la ASF, pentru abuz de piaţă şi manipularea pieţei de capital, în cazul cumpărărilor de acţiuni PPLI făcute de SIF Oltenia).

La SIF Transilvania, suntem în faza analizării dacă refuzul de a aplica prevederile regulamentului CNVM cu privire la procuri (n.r. pentru vor în cadrul adunărilor generale) intră şi sub incidenţa infracţiunii, nu numai a contravenţiei, pentru că acest refuz are două componente - de premeditare şi de acţiune în formă continuată.

Astfel de cazuri se aduc la cunoştinţa instituţiilor abilitate ale statului.

Ţin, totuşi, să precizez că filonul principal a ceea ce a însemnat acest an l-a reprezentat, fără cuvinte mari, grija de a ne racorda la nevoile pieţei pe legislaţia secundară, cât timp ea nu intră în contradicţie cu legilaţIa primară şi cu reglementările europene. Cred că din punctul acesta de vedere, am realizat, prin modificarea a 24 de regulamente, foarte, foarte mult. Sunt, în continuare, adeptul revizuirii tuturor actelor de dispoziţie, care pot frâna mecanismele pieţei de capital. Cred că anul 2015 va fi important şi din acest punct de vedere, pentru că vreau să nu mai existe acte de dispoziţie în piaţa de capital. Singurele prevederi care trebuie să fie respectate de piaţă să fie legea şi, respectiv, regulamentele.

Reporter: Inclusiv dispoziţiile referitoare la incompatibilităţile între funcţii pe piaţa de capital?

Mircea Ursache: Categoric! Şi această decizie va fi operabilă, începând cu anul viitor şi este necesară. Noi trebuie să dăm dreptul acţionarilor, indiferent că este vorba de SIF-uri, de operatori - cei care deţin acţiuni la Depozitarul Central, să-şi numească reprezentanţii pe care îi consideră necesari.

Reporter: Au existat discuţii despre o spargere a ASF în două - o instituţie pentru piaţa de capital şi una pentru asigurări şi pensii private.

Mircea Ursache: Aici sunt două consideraţii de făcut. Am auzit şi eu discuţiile la care faceţi referire. Aş spune că orice propunere care ar veni, fie din partea unui grup parlamentar, a unor organisme profesionale, cu privire la o altfel de organizare a Autorităţii, nu este de refuzat şi trebuie să fie analizată. Nici nu ar fi în interesul pieţei şi nici nu ar fi profesionist refuzul din start al unei astfel de propuneri.

Al doilea considerent este dat de faptul că şi actualul act normativ, aşa cum l-a gândit legiuitorul, prevede existenţa în cadrul ASF a trei sectoare de activitate, conduse de câte un vicepreşedinte. Dacă sunt ignoranţi ai pieţei care cred că pot da alte interpretări actului normativ de organizare şi funcţionare a ASF, prin care cele trei entităţi nu mai există, atunci nu au decât să rămână cu punctul acela de vedere. Eu spun că legiuitorul a gândit existenţa, în cadrul ASF, a trei sectoare care sunt cele care elaborează legislaţia specifică.

Din acest punct de vedere, cred că noţiunea de integrare a pieţelor se referă în special la multinaţionale, la conglomerate pentru că, fundamental, în momentul de faţă, pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, este să se racordeze la legislaţia europeană. Eu am spus, de multă vreme, că va veni o vreme când vom avea o legislaţie europeană, practic, cvasi valabilă în toate statele europene.

Ca să închei consideraţiile mele privind propunerea despre care vorbiţi din piaţă, pot să vă spun că nu cred că modelul european - care înseamnă ESMA pentru piaţa de capital şi, respectiv, EIOPA pentru asigurări şi pensii private,- este de refuzat.

Dacă intrăm într-o analiză adminstrativă, vom vedea că, sub aspectul numărului de acte normative, piaţa de capital este cu mult peste celelalte două sectoare, de asemenea sub aspectul volumului de comunicare. Anul acesta, intrările de corepondenţă pe segmentul piaţă de capital au depăşit 12.800, ceea ce înseamnă aproape dublu faţă de celelalte sectoare. Adică, travaliul cotidian în acest sector este semnificativ mai puternic faţă de celelalte două.

De asemenea, veniturile, în ultimii doi ani în piaţa de capital, sunt într-o dinamică pozitivă, ceea ce arată că piaţa românească a început să funcţioneze

Reporter: Au contribuit şi ofertele statului...

Mircea Ursache: Şi ofertele statului, şi răscumpărările, şi tranzacţiile de pe bursă. Toţi aceşti factori au creat, şi mai mult, imaginea de individualizare a sectorului. O astfel de propunere nu trebuie refuzată mecanic.

Reporter: Ce se mai întâmplă în cazul Harinvest, aveţi în vedere măsuri suplimentare?

Mircea Ursache: Din punctul de vedere al Autorităţii, toţi paşii pentru ca cei care au fost înşelaţi la Harinvest să-şi primească sumele compensatorii, în limita a 20.000 euro, s-au realizat. Modificarea regulamentului Fondului de compensare a fost o urmare a dorinţei noastre de a facilita compensarea celor de la Harinvest. Prima listă de 63 de persoane îndreptăţite să acceseze bani de la fondul de compensare a fost prezentată, şi dacă nu există nici un fel de contestaţii din piaţă, sunt convins că vor începe şi plăţile.

Cazul Harinvest, dar şi celelalte - Mobinvest, Eurosavam - unde este posibil să avem cereri de compensare ca urmare a insolvenţei, ne duc spre o zonă de revedere a statutului fondului de compensare. Trebuie să vedem dacă nu cumva fondul de compensare ar trebui să acopere toate entităţile supravegheate în piaţa de capital, nu numai SSIF-urile. Ştim foarte bine că, în cazul Harinvest, am găsit răspunderi şi la BCR şi la Depozitarul Central. Semnalul acela de alarmă m-a făcut să mă gândesc că, anul viitor, am putea ajunge, după o discuţie serioasă cu piaţa, în special cu Asociaţia Brokerilor, la a revedea membri cotizanţi la fondul de compensare, astfel încât această instituţie să fie capabilă, în orice moment şi cu mai multă celeritate decât a făcut-o acum, să compeseze investitorii.

Este nevoie ca, în orice moment, să ai o supapă prin care investitorii oneşti să-şi poată primi drepturile în cazul în care au fost păcăliţi.

Reporter: Cum aţi face, pe scurt, bilanţul ASF pe 2014, pe piaţa de capital?

Mircea Ursache: Aş spune aşa: ceea ce am făcut sub aspectul comportamentului de disciplinare al pieţei, întocmirii legislaţiei secundare, a propunerilor pentru legislaţia primară reprezintă o pondere înzecit mai mare decât partea mediatică a unor conflicte şi cazuri de încălcare a legislaţiei, pe care le-am pomenit. Din nefericire de multe ori, există tentaţia de a trage concluzii cu privire la activitatea autorităţii, după problemele negative. Nu vom scăpa niciodată de probleme, pădure fără uscături nu există, dar pentru analiştii serioşi din piaţă, pentru media serioasă din piaţă, se vede cu ochiul liber că în domeniul pieţei de capital saltul este fundamental. Aici aş include, pe lângă partea de legislaţie, şi viteza cu care s-a reacţionat la evenimente, cred că am avut o abordare mult mai cooperantă faţă de piaţă, am avut o prezenţă foarte activă la orice dezbatere publică, la orice forum. Nu a existat în nici un moment tendinţa de a sta ascunşi, de a nu discuta cu piaţa, de a nu fi transparenţi. Cred că şi ce am abordat astăzi în interviu reprezintă, de asemenea, o transparenţă totală a paşilor făcuţi.

Reporter: Vă mulţumesc!