INTERVIU CU MIHAI TĂNĂSESCU, VICEPREŞEDINTELE BEI: "Uniunea bancară va conduce spre o disciplină mai mare a sistemului"

Reporter: Nu demult, Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, spunea că Uniunea Europeană a ieşit din recesiune şi că se află pe un trend ascendent. În ce măsură putem spune că turbulenţele financiare sunt de domeniul trecutului?

Mihai Tănăsescu: Este limpede că Europa a făcut progrese semnificative în ultimii cinci ani, de la data declanşării crizei. Ştim foarte bine că, astăzi, continentul european este mult mai bine pregătit în faţa unei potenţiale crize decât a fost la momentul respectiv. S-au învăţat nişte lecţii din această criză financiară, care s-a transformat şi într-o criză economică în foarte multe state. Este limpede, de asemenea, că Europa, în 2013 şi, mai ales, în 2014, va relua ciclul creşterii economice. Fireşte, avansul va fi unul redus, dar sunt semne pozitive care ne fac să spunem că, din acest moment, Europa va merge într-o direcţie ascendentă.

Reporter: Puteţi estima, cu aproximaţie, cu cât ar urma să avanseze economia la nivelul UE?

Mihai Tănăsescu: Este foarte greu să dăm cifre, dar important este că se schimbă un trend. Schimbarea trendului aduce după sine şi o schimbare de atitudine din partea oamenilor, a corporaţiilor, a băncilor. Acestea sunt nişte prime semnale pe care le vedem, după eforturi mari făcute de către ţările europene.

Cred că mesajul lui Mario Draghi este unul corect. Trebuie să îl luăm ca atare, dar, în acelaşi timp, trebuie să privim viitorul cu precauţie şi să fim atenţi, deoarece sunt multe provocări în faţa noastră, în special la nivelul sistemului bancar european.

Spre exemplu, Banca Centrală Europeană a hotărât miercuri (n.r. 23 octombrie) să efectueze un "assets quality review", pentru a evalua cât ar putea suporta sistemul bancar, în caz de şocuri puternice. 128 de bănci, care reprezintă peste 85% din totalul activelor bancare europene, au fost alese pentru stress-test, iar acest lucru este un exerciţiu foarte important pentru noi, mai ales pentru că, pasul următor îl va reprezenta înfăptuirea uniunii bancare, care este absolut necesară în Europa.

Toate aceste eforturi, care au fost făcute în special pe linia consolidării fiscale, a reformelor structurale, împreună cu eforturile care vor fi făcute în anii următori, pe linia consolidării sistemului bancar, vor face ca Europa, în anii următori, să fie mult mai solidă şi să înceapă să îşi câştige competitivitatea în faţa celorlalte continente, în special Asia şi America.

Reporter: Cum credeţi că va face faţă sistemul nostru bancar la acest stress-test al BCE?

Mihai Tănăsescu: Băncile româneşti nu sunt incluse în acest exerciţiu, dar părinţii anumitor bănci de la noi sunt. Aici putem enumera Erste Bank, Societe Generale, ING.

Reporter: Spuneaţi că uniunea bancară la nivel european este un pas necesar. Susţineţi aceasta pentru că am tot avut probleme în ultimii ani sau pentru că, indiferent de criză, acest exerciţiu, cum îl numiţi, ar fi fost oricum inevitabil?

Mihai Tănăsescu: Uniunea bancară este rezultatul unui demers mai vechi al Europei. Are rolul de a aduce ordine, disciplină şi coordonare la nivelul sistemului bancar european. Totodată, face ca atitudinea băncilor să nu mai fie foarte diferită. Sigur, vorbim de un exerciţiu complex. Sunt voci care spun că este de bun augur, altele care spun că este foarte greu de realizat. Cu toate acestea, este, cu siguranţă, un deziderat, pe care Europa trebuie să îl ducă la bun sfârşit în anii care urmează.

Reporter: Nu credeţi că o uniune bancară, care ar urma să guverneze sistemul bancar la nivelul întregii Uniuni Europene, ar putea extrapola, la nivelul tuturor statelor membre, o soluţie cum a fost cea adoptată anul acesta în Cipru? Multă lume consideră că acel episod a marcat o epocă neagră în lumea băncilor, iar încrederea oamenilor în sistem a avut de suferit considerabil.

Mihai Tănăsescu: Decizia care a fost luată pentru sistemul bancar cipriot a fost un rezultat specific pentru Cipru. Nu ştiu ce reguli vor fi aprobate în această uniune bancară, dacă "bail-in"-ul va fi inclus ca regulă generală. Este un proces care se află abia într-un stadiu incipient şi nu trebuie să uităm acest aspect. Cu toate acestea, cred că este important faptul că această uniune va conduce spre o disciplină mai mare a sistemului bancar în general şi spre o coordonare mai puternică a băncilor din Europa.

Reporter: Este sistemul financiar-bancar din România mai bine capitalizat decât cel din Cipru? Întreb pentru că, probabil, nici acolo nu s-a discutat despre "bail-in" până nu s-a ivit situaţia concretă.

Mihai Tănăsescu: Vă pot spune, cu toată responsabilitatea, că sistemul bancar românesc este foarte solid şi foarte bine capitalizat. A fost efectuat un stress-test privind cazul în care moneda naţională s-ar deprecia cu 20% şi a rezultat că sistemul bancar românesc ar rezista şi ar rămâne cu o puternică rată de capital la nivelul întregii ţări, chiar şi în această situaţie. Este limpede că sistemul bancar românesc este solid şi trebuie să avem încredere în el. Totodată, nu trebuie pierdut din vedere că sistemul bancar este, ca peste tot în lume, într-o continuă transformare; unele bănci pleacă, altele vin. Tocmai această transformare face ca sis­temul să fie unul solid. Mai mult, este unul dintre cele mai bine supravegheate din Europa, iar acest element al supravegherii nu este numai unul intern, ci şi, după cum spunem noi, un "cross boarder system" - un sistem de supraveghere la nivel regional, la nivel internaţional.

Sigur, avem unele probleme în ceea ce priveşte împrumuturile neperformante, asupra cărora eu cred că băncile ar trebui să se aplece mult mai curajos şi să ia măsurile necesare pentru o curăţare cât mai rapidă a portofoliilor. Fireşte, acest lucru înseamnă mai multe provizioane, lichiditate mai mare, poate capital mai mult; un efort mai mare din partea băncilor. Cert este că este absolut nevoie de o accelerare a procesului de lichidare a creditelor neperformante.

Reporter: Potrivit raportului Băncii Naţionale a României (BNR) asupra stabilităţii financiare, publicat recent, rata creditelor neperformante ajunsese, în august, la peste 23%, în condiţiile în care, în 2012, a fost de 18,2%, iar atunci se spunea că a fost un record. Cât de departe suntem de a rezolva această problemă? Credeţi că trebuie schimbată total strategia de abordare a creditelor neperformante?

Mihai Tănăsescu: Nu ştiu dacă strategia ar trebui schimbată. Este, însă, nevoie de un curaj mai mare din partea băncilor de a-şi recunoaşte aceste credite şi de a le şi rezolva. Este clar că împrumuturile neperformante nu au cum să aibă un efect negativ asupra băncilor, pentru că sunt provizionate, însă, pentru a lăsa mai multă lichiditate, pentru a se "curăţa", este nevoie ca toate băncile comerciale să se grăbească să îşi rezolve portofoliile de credite neperformante.

Reporter: În urmă cu doi ani spuneaţi că dezideratul României de aderare la zona euro trebuie să rămână în picioare. V-aţi schimbat cumva opinia de atunci?

Mihai Tănăsescu: Nu, cu certitudine nu. În continuare cred că România trebuie să meargă pe această linie. Este un angajament asumat, încă de la data aderării la Uniunea Europeană. Nu este o dată impusă, iar aici fiecare ţară îşi alege propria strategie de aderare la moneda unică. Unele ţări din fostul bloc comunist deja au aderat, dar vorbim de state mici, cum ar fi Slovenia, ţările baltice. Clar este că nu sunt ţări mari precum Polonia, România, Ungaria. Important este ca aderarea la euro să se facă la momentul în care ţara va fi pregătită să introducă moneda europeană. Acest mecanism este unul ireversibil, nu poţi să spui că astăzi intri în zona euro, iar peste un an să te răzgândeşti. Implică o consolidare a politicilor ţării res­pective, în aşa fel încât procesul să fie ireversibil. Sigur, ca să ajungi în zona euro trebuie să îndeplineşti anumite criterii de convergenţă. Pentru a le atinge, este important ca procesul de restructurare economică, de consolidare fiscală, de reforme structurale, să continue şi chiar să accelereze. România trebuie să îşi aleagă o dată realistă pentru aderare la euro. Nu este o dorinţă a unui politician, ci un consens al întregii clase politice, pentru atingerea acestui obiectiv naţional, care necesită eforturi pe toată linia. Populaţia trebuie să fie pregătită pentru aşa ceva. Este nevoie de o comunicare corectă a acestui proces, pentru a învăţa oamenii ce înseamnă moneda euro, care sunt plusurile şi minusurile, care vor fi avantajele şi constrângerile. Pregătirea comunicaţională pentru un asemenea exerciţiu este crucială pentru anii următori. Cred că România are în faţă câţiva ani buni pentru a face faţă aces­tor provocări, în aşa fel încât să fie capabilă să introducă moneda europeană.

Reporter: Când spuneţi "câţiva ani buni" vorbim de un interval cinci-zece, zece-douăzeci de ani?

Mihai Tănăsescu: Este foarte greu să spui o limită. Nici nu are importanţă. Important este ca, în momentul în care ţara îşi va alege ţinta de adoptare a euro, să fie pregătită din punct de vedere instituţional, al stabilităţii şi al percepţiei oamenilor. Pot să vă spun că, după aproape zece ani de la introducerea leului greu, încă îmi vorbeşte lumea în milioane când merg la piaţă. Este un exerciţiu care încă mai are nevoie de o comunicare corectă, ca să înveţe populaţia care este diferenţa între RON şi ROL. Introducerea euro este foarte importantă, iar componenta comunicaţională este mai mult decât crucială.

Reporter: Deci vreţi să spuneţi că românii, în momentul de faţă, nu sunt informaţi asupra riscurilor şi avantajelor în ceea ce priveşte utilizarea monedei unice euro.

Mihai Tănăsescu: Nu văd în presă şi nici în spaţiul public de dezbatere un asemenea tip de mesaj. Sunt însă convins, din discuţiile avute cu cei de acasă, că acest lucru se va întâmpla. Toată lumea este conştientă de faptul că o pregătire corectă a introducerii monedei europene este foarte importantă.

Reporter: În urmă cu doi ani, apreciaţi economia României ca fiind "convalescentă", motiv pentru care spuneaţi că amânarea aderării la euro a fost o decizie corectă. Să înţeleg că încă vorbim de o stare de "convalescenţă", de vreme ce încă nu ştim cât de departe în viitor va veni adoptarea euro?

Mihai Tănăsescu: Convalescenţa nu este numai în România, ci la nivelul întregii Europe. Foarte puţini îşi dau seama de progresele pe care le-a făcut ţara noastră în cinci ani de zile. Să nu uităm că, în 2008-2009, am plecat de la un deficit de 9-10% a bugetului statului şi am ajuns, după cinci ani, la un deficit de sub 3%. Este un proces de ajustare extraordinar. Acest lucru a făcut ca România, din punct de vedere macroeconomic, să fie privită cu multă încredere. Cred în continuare că România are un potenţial foarte mare, şi mă refer, în primul rând, la potenţialul uman; este resursa cea mai importantă pe care o avem şi trebuie să o exploatăm mult mai mult decât o facem în prezent.

Reporter: Şi investiţiile străine au potenţial la noi, dar cu toate acestea, nu sunt la nivelul la care ne-am dori să fie.

Mihai Tănăsescu: Investiţiile străine au avut un trend descrescător în aceşti ani şi nu numai pentru că România a avut o situaţie bugetar-fis­cală care trebuia să fie corectată, ci şi pentru că multe companii, la nivel global, au trecut ele însele prin transformări şi restructurări. Acest lucru a făcut ca politica investiţională a marilor societăţi să nu mai fie la fel de expansionistă cum a fost în anii dinaintea crizei. Acum, odată cu stabilizarea economiei europene, cu o predictibilitate mai mare asupra economiei în general, în Europa, dar şi în România, cred că apetitul spre investiţii străine va creşte. Pentru aceasta, însă, trebuie să îndeplinim nişte condiţii, să avem un mediu de afaceri mai prietenos, să avem o birocraţie mai puţin stufoasă, pentru a le putea permite investitorilor să între mai uşor în piaţă. O stabilitate fiscală este mai mult decât necesară. Eu sunt ferm convins că investiţiile străine vor continua gradual să aibă un trend crescător în anii care urmează.

Reporter: Păreţi foarte optimist. De aceea vreau să vă pun faţă în faţă cu părerile analiştilor vizavi de noul acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). La momentul semnării, majoritatea s-au exprimat în sensul că România şi-ar fi semnat "condamnarea". Dumneavoastră, pe de altă parte, vedeţi noul acord ca fiind unul de bun augur. Cum răspundeţi la asemenea opinii, care spun că încă doi ani de "reforme mimate" ar dăuna ţării?

Mihai Tănăsescu: Am considerat şi consider în continuare că un parteneriat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional este mai mult decât necesar. Am spus-o şi o repet. Sunt ţări în Europa şi în lume care nu au avut recesiune. Cel mai bun exemplu este Polonia, care a trecut foarte bine peste această perioadă a crizei. Foarte puţini ştiu, însă, că Polonia are, de cinci ani, un parteneriat cu FMI, de aproximativ tot atât timp ca şi România. Sunt şi alte ţări care nu au avut probleme semnificative, dar care au parteneriat cu FMI. Este şi exemplul Mexicului sau al multor ţări din Asia. A avea un parteneriat cu FMI nu înseamnă o condamnare, ci o ancoră de stabilitate, în cazul producerii unor turbulenţe economice la nivel mondial. Dar cu sau fără FMI, România trebuie să îşi continue reformele structurale.

Reporter: Aţi spus totuşi că UE se află pe un trend ascendent, că suntem departe de un nou val de criză. De ce a fost, în acest caz, necesar un nou acord cu FMI?

Mihai Tănăsescu: Necesitatea lui are două aspecte. În primul rând, stabilizarea economiei, care există în momentul de faţă, dar care şi trebuie consolidată. În al doilea rând, un parteneriat cu CE şi FMI te pune la adăpost în cazul în care un şoc complet neprevăzut s-ar ivi de unde te aştepţi mai puţin. În momentul de faţă, nu se întrevede un asemenea scenariu, dar prudenţa te face să ai o astfel de atitudine, pe care eu o consider corectă în momentul de faţă, pentru următorii doi ani de zile.

Reporter: Se vehicula, la un moment dat, că o echipă a Moody's ar fi vizitat România, pentru a strânge date în vederea stabilirii ratingului de ţară, şi că ar fi indicat faptul că imaginea ţării a fost afectată de problematica privind Roşia Montană şi implicarea politicului în privatizarea CFR Marfă. Nu au contribuit aceste lucruri la deprecierea imaginii noastre în afară? Iar aici mă refer, în general, la evenimentele de ordin intern. Avem în istorie exemple, cum a fost revoluţia în 1989 sau, mai recent, problematica rromilor, care au ajuns să exporte imaginea României mai repede decât potenţialul forţei de muncă şi al destinaţiilor pentru investiţii străine.

Mihai Tănăsescu: Asemenea evenimente conduc la un sentiment care poate îngreuna atragerea inves­tiţiilor străine. Toată lumea are probleme de ordin intern. Probabil că noi le exacerbăm puţin. Eu nu am simţit, ca român care lucrează la 2.000 km distanţă de ţară, aceste evenimente. Sigur, citind presa românească, intru în alt decor. Dar, la nivel normal de informare publică, aceste elemente nu sunt foarte bine cunoscute în afară. Nu sunt atât de vizibile cum sunt reflectate în presa de acasă. Aceste lucruri, însă, trebuie privite cu atenţie. Oamenii trebuie ascultaţi. Eu văd aceste aspecte ca fiind probleme de comunicare. Rolul politicului este să înveţe ce se poate face şi ce nu, ce este bine şi ce nu. Dar, vorbind la nivel global, România are nevoie de o strategie bine definită pentru dezvoltarea potenţialului economic, cum ar fi în sectorul energiei, în cel agricol, al educaţiei, al cercetării şi dezvoltării.

Reporter: Ce împrumuturi intenţionează să mai acorde BEI băncilor din România?

Mihai Tănăsescu: Anul acesta, Banca Europeană de Investiţii mai are în vedere câteva operaţiuni importante, atât cu segmentul public, cât şi cu cel privat. Credem că, în perioada noiembrie - decembrie, vom acorda un împrumut destul de important pentru dezvoltare rurală şi, probabil, vom continua discuţiile pentru noi împrumuturi cu băncile.

Anul acesta, pe segmentul bancar, vom atinge aproximativ 200-250 milioane euro. Anul viitor ne propunem o cooperare de aproximativ 300-350 milioane euro cu instituţiile de credit din România.

Reporter: Multe firme de recuperare ne spuneau, la începutul anului, că numărul insolvenţelor de anul acesta ar putea fi mai mare decât în 2012, IMM-urile fiind cele cărora s-ar datora, în principal, acest lucru, pentru că le este mai uşor să declanşeze procedurile de intrare în insolvenţă. Cum explicaţi totuşi direcţionarea unor sume mari de bani pentru finanţarea acestora?

Mihai Tănăsescu: Consider că este un semn bun că băncile finanţează în continuare IMM-urile. Grupul băncilor multinaţionale, cum este BEI, deja a injectat în economia românească, prin bănci, aproape 1 miliard de euro. Acest exerciţiu va continua. Sigur, unele firme intră în insolvenţă, se înfiinţează altele, dar faptul că băncile cred în continuare în IMM-uri, pentru mine, este important, deoarece economia românească se bazează pe acest segment de întreprinderi.

Reporter: Vă mulţumesc!