Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Senat, a lansat, într-o singură zi, două opinii diferite cu privire la impozitarea dividendelor. Iniţial, domnia sa a declarat, în cursul dimineţii de ieri, în cadrul unui seminar pe tema finaţării afacerilor, că va susţine o cotă de impozitare de 5% pentru dividendele aferente anului 2004. În după-amiaza aceleiaşi zile, senatorul a revenit asupra declaraţiei sale, afirmînd că, de fapt, cea mai bună variantă este cea propusă de Guvern, adică impozitarea cu 10% a dividendelor. Varujan Vosganian a precizat că s-a răzgîndit în urma unei discuţii personale pe care a avut-o cu premierul Călin Popescu Tăriceanu şi cu ministrul finanţelor publice, Ionuţ Popescu. Liberalul a explicat că o taxare cu 10 procente este necesară "pentru păstrarea unei coerenţe a coaliţiei majoritare". Domnia sa consideră că ultima variantă de impozitare nu va avea consecinţe asupra firmelor, iar persoanele fizice vor fi stimulate să-şi păstreze banii în societăţi şi să-i reinvestescă.
Senatorul PNL a mai precizat că reprezentanţii FMI nu trebuie să-şi facă griji cu privire la modificarea Codului fiscal, pentru că nivelul reducerilor propuse de Alianţa DA este apropiat de cel al fostului guvern. Varujan Vosganian a opinat că filosofia dezvoltării economice în 2005 ar trebui să fie dezvoltarea ofertei.
Prezent la eveniment, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a afirmat că va analiza dacă va susţine sau nu aplicarea retroactivă a impozitului de 10% pe dividende. "Stabilirea impozitului de 10% pentru dividende nu este principala problemă a mediului de afaceri, ci aplicarea acestuia şi pentru anul 2004", a explicat domnia sa. Preşedintele AOAR a precizat că mediul de afaceri a fost consultat înainte de introducerea impozitului de 10%, însă atunci nu s-a pus problema aplicării lui din 2004.
În cadrul dezbaterilor amintite, Varujan Vosganian a mai apreciat că flagelul corupţiei a costat ţara noastră peste 10 milioane de euro pe zi. "Corupţia ne-a costat peste două miliarde euro pe an, mai mult decît plăteau Principatele Române Imperiului Otoman", a afirmat domnia sa. Referindu-se la sectoarele în care acest fenomen s-a manifestat mai puternic, senatorul liberal a menţionat importul privilegiat de zahăr, contingentele de import de grîu, achiziţiile uzuale, licitaţiile pentru drumuri şi eliberarea autorizaţiilor de transport.