Falimentul unei bănci din zona euro ar putea genera, din 2015, pierderi atât acţionarilor, deţinătorilor de obligaţiuni, cât şi deponenţilor care au conturi de peste 100.000 de euro la instituţiile respective, potrivit concluziilor reuniunii informale a miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană (Ecofin), desfăşurată sâmbătă la Dublin - Irlanda.
O astfel de măsură privind impunerea pierderilor ar putea intra în vigoare după crearea uniunii bancare europene, respectiv după ce autorităţile de reglementare din UE obţin puteri în acest sens prin adoptarea procedurilor de rezoluţie bancară. Conform Ecofin, cadrul legislativ în materie ar trebui să intre în vigoare în 2015, cu trei ani mai devreme decât era prevăzut iniţial.
Dicuţiile privind uniunea bancară au dominat reuniunea Ecofin de săptămâna trecută, acestea fiind orientate pe înfiinţarea schemei de salvare a băncilor. Europa nu mai vrea ca salvarea instituţiilor de credit să fie făcută cu banii contribuabililor, povara urmând să treacă la investitorii privaţi - acţionari, deţinători de obligaţiuni şi deponenţi cu conturi mari. Într-o astfel de situaţie, fondurile UE ar fi folosite în ultimă instanţă pentru o bancă în colaps.
Conform Irish Examiner, Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă, va propune stabilirea unei ierarhii în privinţa celor care vor participa la salvarea băncilor: mai întâi acţionarii, apoi deţinătorii de obligaţiuni negarantate, cei de obligaţiuni garantate, deponenţii cu peste 100.000 de euro, iar în ultimă instanţă se va apela la banii din fondul de salvare al UE.
Jorg Asmussen, membru în conducerea BCE, a subliniat că acest lucru nu este similar modelului cipriot, pe care îl consideră "unic".
Luc Frieden, ministrul de finanţe din Luxemburg, a afirmat: "Este absolut necesar ca toate elementele uniunii bancare să fie stabilite cât mai curând posibil. Nu are sens să stabilim un mecanism unic de supraveghere dacă nu luăm în considerare, în acelaşi timp, un fond de rezoluţie şi o schemă de garantare a depozitelor în Europa".
Conform planului privind uniunea bancară, întâi va fi creat Mecanismul Unic de Supraveghere (SSM), în cadrul căruia Banca Centrală Europeană (BCE) va fi responsabilă cu supravegherea de ansamblu a peste 6.000 de bănci din UE.
Ulterior, Mecanismul European de Stabilitate - fondul de salvare al UE, în sumă de 700 miliarde euro - va putea asigura finanţare directă băncilor cu dificultăţi, astfel că nu vor mai fi folosiţi banii contribuabililor pentru sprijin.
De menţionat că ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, le-a atras atenţia omologilor săi din UE că actualul Tratat al UE nu este suficient pentru înfiinţarea unei autorităţi bancare comune ori finanţarea băncilor în faliment, astfel că documentul va trebui modificat. Berlinul vrea o modificare a tratatului UE astfel încât să fie asigurată în continuare independenţa BCE.
Alte state, printre care Franţa, Luxemburg şi Danemarca, vor un progres rapid în stabilirea procedurilor de rezoluţie bancară, temându-se că o eventuală modificare a tratatului va genera amânări "de neacceptat".
• Evaziunea fiscală, în atenţia Ecofin
Reuniunea Ecofin a avut în atenţie şi lupta împotriva evaziunii fiscale. Dintre ţările participante la eveniment, Austria a fost singurul stat membru al UE care nu şi-a arătat disponibilitatea să adere la normele de transparenţă, urmărind să păstreze sistemul secretului bancar.
Maria Fekter, ministrul de finanţe al Austriei, a dat puţine indicii că ar vrea să intre într-un sistem automat de schimb de informaţii privind conturile bancare. Domnia sa "a arătat cu degetul" către câteva teritorii britanice offshore, precum Insulele Canalului sau Insulele Cayman, pe care le-a descris ca paradisuri în care se spală bani. Fekter a declarat că Ciprul, "o insulă mică", a fost obligată să accepte noi reguli de transparenţă bancară, ca parte a pachetului de salvare, astfel că "o insulă mare", precum Marea Britanie, ar trebui să facă la fel.
Comisia Europeană speră că statele membre ale UE vor ajunge la un acord până în vara aceasta, în sensul consolidării directivei europene privind taxarea economiilor şi introducerea sistemului de schimb automat de informaţii.
Problema în cauză va fi luată în discuţie şi la summit-ul UE programat pentru data de 22 mai.
Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget din ţara noastră, care a participat la reuniunea informală Ecofin de la Dublin, a declarat că România susţine demersurile pentru lupta împotriva fraudei şi evaziunii fiscale, exprimând totodată disponibilitatea ţării noastre de a se alătura proiectului pilot privind schimbul de informaţii fiscale iniţiat de Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie. Totodată, domnia sa a reiterat necesitatea finalizării rapide a pachetului privind mecanismul de reacţie rapidă şi mecanismul taxării inverse.
•
Ministrul elveţian al finanţelor, Eveline Widmer-Schlumpf, a semnalat că ţara sa ar fi dispusă să facă concesii Uniunii Europene în privinţa divulgării secretului bancar, respectiv să pună capăt conflictului privind deţinătorii de conturi netaxate în Elveţia.
"Nu suntem parte a Uniunii Europeane şi decidem independent. Dar, în mod evident, vrem să găsim o soluţie cu Uniunea Europeană", a spus Widmer-Schlumpf, citată de cotidianul elveţian Finanz und Wirtschaft.
•
Elementele esenţiale ale uniunii bancare sunt aşteptate să fie finalizate până la sfârşitul lunii iunie.