English
Dacă în urmă cu un deceniu circa o cincime din suprafaţa Bucureştiului era ocupată cu spaţii industriale şi de depozitare, acum acest procent scade vertiginos. Terenul aferent fabricilor însumează aproximativ 1.800 de hectare şi valorează, la un preţ mediu de 300 de euro/mp, circa 5,5 miliarde de euro, a declarat, pentru revista BURSA CONSTRUCŢIILOR, Călin Clinciu, director în cadrul companiei imobiliare "Euroest". Domnia sa estimează că valoarea proiectelor imobiliare, care se ridică sau vor fi construite pe amplasamentele industriale ale Capitalei, va fi de aproximativ 25 miliarde de euro.
Conducerea "Euroest" apreciază că această sumă este fabuloasă pentru piaţa imobiliară autohtonă, chiar dacă va fi investită în următorii 15 ani. Oricum, majoritatea dezvoltatorilor şi fondurilor de investiţii prezente în ţara noastră au anunţat creşteri ale sumelor destinate pieţei imobiliare româneşti. Valoarea cumulată a acestora depăşeşte 500 milioane de euro anual, pentru următorii trei ani, ne-a spus domnul Clinciu.
Potrivit revistei BURSA CONSTRUCŢIILOR, majoritatea proiectelor imobiliare care vor fi realizate pe fostele platforme industriale ale Capitalei au o structură mixtă, de rezidenţial şi comercial sau birouri. Foarte tentant pentru investitori este faptul că pentru aceste platforme se pot face Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) noi, care schimbă destinaţia terenurilor, dar şi cu un regim de înălţime şi coeficient de utilizare a terenului mai mari decât cele aprobate pentru alte zone din oraş. Este un avantaj care se reflectă direct în preţul pe metru pătrat. Astfel, investitorii acceptă să plătească un bonus cu până la 20% mai mare decât pe un teren similar, dar cu mai multe constrângeri urbanistice. Călin Clinciu susţine că şi din punct de vedere arhitectural este mai simplu să realizezi un proiect coerent şi funcţional pentru o suprafaţă mare, unde se poate construi un ansamblu de sine stătător.
Adrian Tibichi, Research Coordinator în cadrul "Coldwell Banker Affiliates of Romania", ne-a declarat că, din păcate, doar un sfert dintre platformele industriale bucureştene dispun de toate utilităţile necesare desfăşurării diverselor activităţi şi chiar dezvoltării de proiecte imobiliare. Deocamdată, zonele de nord, est, vest şi centru ale Capitalei atrag marile investiţii, iar sudul este situat abia la sfârşitul listei de interese pentru dezvoltatori. Printre vechile platforme industriale din Bucureşti, care au devenit istorie sau sunt în curs de demolare şi/sau modernizare, se numără Semănătoarea, UMEB, Unirea, Titan, Romsis, Electromagnetica şi Timpuri Noi.
În provincie, există spaţii industriale, care pot fi transformate în proiecte rezidenţiale de succes în majoritatea oraşelor cu peste 200.000 de locuitori, precum Galaţi, Braşov, Ploieşti, Brăila şi Oradea. Adrian Tibichi ne-a mai spus că principalele uzine mari care sunt pretabile pentru proiecte imobiliare complexe sunt localizate în oraşe medii precum Găeşti, Roman, Zalău, Turda. De asemenea, Platforma Tractorul din Braşov prezintă un interes imobiliar deosebit, ne-a precizat Adrian Tibichi.
La periferia oraşelor monoindustriale, precum Galaţi, Braşov, Iaşi, Cluj şi Timişoara, există câte o platformă industrială de mari dimenisuni, în care nu se poate construi mai nimic din cauza riscului ecologic.
Valorile estimate la care au fost vândute platformele industriale bucureştene oscilează, în funcţie de zonă şi viitoarea destinaţie, între 300 şi 2.500 de euro/mp, ne-a precizat Emil Girgiu, preşedintele Camerei de Comerţ Imobiliar din România. Totodată, fabricile care sunt profitabile se relochează, iar cele neprofitabile încasează banii şi se închid. În cazul celor profitabile, banii obţinuţi din tranzacţia imobiliară sunt utilizaţi pentru achiziţionarea unei locaţii noi, mult mai ieftine, şi pentru construirea unor capacităţi de producţie la standarde europene. Cum transformarea platformelor a început de maxim doi ani, majoritatea relocărilor nu sunt finalizate.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
