Investiţiile străine cresc, dar investitorii aşteaptă facilităţi

• Anul 2006 va aduce investiţii străine directe în valoare de 6,2 miliarde euro, cu 1 miliard euro mai mult decît în anul 2005, potrivit previziunilor Agenţiei Române pentru Investiţii Străine

Companiile străine care au investit în ţara noastră în ultimii ani ne-au făcut să depăşim Ungaria, Bulgaria sau Croaţia în privinţa investiţiilor directe din ţările Europei Centrale şi de Est şi să progresăm şi în privinţa investiţiilor pe cap de locuitor. Datele optimiste ale Agenţiei Româ-ne pentru Investiţii Străine (ARIS) cu privire la anul 2006 se bazează pe faptul că, în 2005 "a fost atins un nivel istoric al investiţiilor, adică 5,19 miliarde euro", potrivit Anei-Maria Cristina, preşedintele ARIS. Nivelul de creştere a investiţiilor străine a început să crească foarte mult din 2004, cînd cifra de 5,18 miliarde euro a depăşit-o cu 3,2 miliarde euro pe cea din 2003.

• Prognoza pe 2006 nu include banii care vor veni din privatizarea BCR şi, posibil, CEC

Faptul că în 2005 ARIS prog-nozase 3,8 miliarde euro şi, în urma revizuirii cifrei de către BNR, suma investiţiilor reale a fost de 5,19 miliarde euro, îi face pe membrii Guvernului să creadă că cifra de 6,2 miliarde previzionată pentru 2006 va fi mai mare, mai ales că în calcularea ei nu au fost incluse privatizările BCR şi CEC.

"Numai pe primul trimestru al acestui an am realizat 1,7 miliarde euro din investiţii directe, faţă de 755 milioane euro în Bulgaria şi 564 în Cehia", a spus Ana-Maria Cristina.

De la începutul anului, în ţara noastră au demarat 29 de proiecte greenfield (de la zero) cu o valoare asumată de 388,9 milioane dolari şi 20 de proiecte brownfield (preluarea unor industrii falimentare), cu o valoare de 153,7 milioane dolari.

Din ianuarie, ARIS a intermediat proiecte cu companii străine precum "Real Hipermarche" (cu investiţii de 198,4 milioane dolari), "Mobifon" (cu investiţii în valoare de 90 milioane dolari în telecomunicaţii) sau "Rivium Galeria Mall" (cu investiţii de 41,9 milioane dolari în imobiliare).

Dezechilibrul dintre zonele de dezvoltare ale ţării ar trebui să beneficieze de "o lege a investiţiilor care să stimuleze investitorii străini prin acordarea de facilităţi diferenţiate între zone pentru investitori", a declarat Ana-Maria Cristina. În momentul de faţă diferenţele sunt imense între valoarea investiţiilor din Bucureşti (3,7 miliarde dolari) şi sud-estul ţării unde investiţiile sunt doar de 49,9 milioane dolari. Preşedintele ARIS a spus că "aşteptăm ca Ministerul Finanţelor şi Uniunea Europeană să cadă de acord pentru o lege în favoarea investiţiilor". Deşi dezechilibrul a fost recuperat pentru regiunea Olteniei, unde au fost atra-se investiţii de 192,9 milioane euro, regiunea Moldovei rămîne marea problemă a Guvernului.

Cu toate acestea, Ana-Maria Cristina ne-a spus că "scutirea de TVA de care beneficiau inves-titorii nu a fost o măsură care să decidă orientarea acestora către România", adăugînd că "au ales să investească aici deşi Cehia le oferă scutirea impozitului pe profit pe zece ani, iar Ungaria le acordă facilităţi precum terenuri sau clădiri".

După aderarea în UE este aşteptată diminuarea investiţiilor străine directe, pe baza unor scăderi similare înregistrate de ultimele ţări intrate în Uniune.

Pe de altă parte, deficitul de cont curent poate fi contrabalansat prin convingerea unor investitori să producă în ţara noastră bunuri care acum sunt importate şi care contribuie la crearea dezechilibrului macroeconomic.

• Mediul de afaceri autohton priveşte previziunile cu rezerve

Previziunile Guvernului privind sumele totale care ar putea să fie investite în 2006 în ţara noastră sunt considerate realiste şi chiar lăudabile "dacă este vorba doar de investiţii de tip greenfield, însă suma de 6,2 miliarde euro nu reprezintă nimic dacă luăm în calcul vînzarea companiilor energetice", ne-a spus Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa crede că în calcul poate fi luată şi compania "Romgaz" care ar fi "o afacere bună" dacă este vîndută pentru 2 miliarde euro.

Dezvoltarea regională nu poate fi făcută, în opinia lui Cristian Pârvan dacă nu există "autonomie în taxarea la nivel local prin care să fie susţinute bugetele locale". Actuala formă de modificare a Codului Fiscal prevede că majorarea impozitelor şi taxelor locale nu mai este nelimitată, ci poate fi făcută cu maxim 20%. Reprezentantul AOAR ne-a spus că "deşi trebuie să aibă o limită, această majorare trebuie să fie mai mare de 20%", adăugînd că "sunt taxe sociale, de mediu sau pentru energie diferite de la o zonă la alta".

Cît priveşte investitorii care ar putea produce în ţara noastră, Pârvan crede că "acum sunt doar discuţii, iar pînă să se îndeplinească acest lucru mai este mult", amintind că "o firmă franţuzească care vroia să producă maşini de spălat la noi a renunţat la acel proiect".

Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), ne-a declarat că "previziunile Guvernului nu sunt exagerate, dar trebuie să fie îmbunătăţită legea investiţiilor străine". Domnia sa spune că "există un proiect de lege la Guvern care ar putea aduce în ţară investiţii de 10 miliarde euro".

Mihai Ionescu crede că dacă investitorii nu vor avea facilităţi nimic nu îi va determina să ne aleagă pe noi şi să nu investească în Cehia, Ungaria sau Slovacia. "Ei vin în România pentru piaţă şi forţa de muncă şi pentru faptul că dacă intrăm în UE aprovizionăm 500 de milioane de locuitori europeni", a adăugat reprezentantul ANEIR. Domnia sa este optimist în privinţa dezvoltării capacităţii manufacturiere a ţării noastre, mai ales că "între Paris şi Botoşani, investitorii vor alege Botoşaniul deoarece costurile lui sunt mai mici, iar din Botoşani ajungi mai uşor în fostul spaţiu sovietic unde toată lumea vrea să vîndă".

Deşi ARIS este una din agenţiile care vor scăpa probabil de restructurarea Guvernului, în mediul de afaceri persistă pesimismul cu privire la cifrele prezentate de Guvern. Există voci care cred că aceste progrese sunt "cosmetizate" şi că, de fapt, investiţiile se duc în mică măsură în producţie şi în mare parte cifrele reprezintă doar majorarea de capital social a companiilor multinaţionale.