Iohannis a atacat la CCR legea prin care data alegerilor parlamentare este stabilită chiar de Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională(CCR) în privinţa legii prin care data alegerilor parlamentare este stabilită chiar de Parlament doar în cazul scrutinului la finalul mandatului actual. Legea a fost iniţiată de PSD, ALDE şi UDMR, conform Hotnews.

În prezent data alegerilor parlamentare este stabilită de Guvern.

Şeful statului susţine în sesizare că crearea unui cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare., cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele constituţionale în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice:

Prin dispoziţia criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare.

Cu alte cuvinte, orice situaţie care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor şi, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor.

Pe de altă parte, chiar şi în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepţională, este posibil ca alte raţiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecinţe asupra securităţii raporturilor juridice.

Astfel, prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare.

Proiectul PSD-ALDE-UDMR prin care parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare, şi nu Guvernul cum este în prezent, a fost adoptat în regim de urgenţă. Iniţiativa care poartă semnăturile lui Marcel Ciolacu, Călin Popescu Tăriceanu şi Cseke Attila a fost depusă pe 21 iulie, iar luni, 27 iulie, a fost votată de plenul Senatuli cu 89 de voturi "pentru", 39 "împotrivă" şi o abţinere. În aceeaşi zi a fost trimisă la Camera Deputaţilor, decizională, care a adoptat-o cu 180 de voturi "pentru", 26 "împotrivă" şi 61 abţineri.

Propunerea legislativă vizează unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetarii mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Astfel, doar de această dată, prin derogare de la legea actuală Parlamentul va decide, prin lege organiză, data alegerilor parlamentare.

În expunerea de motive, iniţiatorii explică cum, potrivit legii, data alegerilor poate fi stabilită între 6 decembrie 2020 şi 15 martie 2021, lăsând Guvernului "o marjă largă de apreciere".

"Or, in contextul actual, data fiind importanţa datei alegerilor pentru desfăşurarea întregului proces electoral, se impune cu atât mai mult ca Parlamentul să reţină această competenţă, urmând ca prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, să stabilească, prin lege organică, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Un argument în plus este acela că potrivit Legii nr. 84/2020, mandatele autorităţilor locale vor expira în data de 1 noiembrie 2020. Intrucât alegerile locale trebuie să se desfaşoare înaintea datei de 1 noiembrie 2020, rezultă ca perioada electorala aferenta alegerilor locale se va suprapune cu cea aferentă alegerilor parlamentare, ceea ce va genera dificultăţii pentru autoritalile însărcinate cu organizarea scrutinelor, precum şi o posibilă stare de confuzie în rândul electoratului", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.