Este România la răscruce?

Declaraţiile vicepreşedintelui american J.D. Vance la Conferinţa acţiunii politice conservatoare (Conservative Political Action Conference - CPAC) au creat foarte mare emoţie în România. Contextul declaraţiei se cere precizat, pentru că CPAC, o reuniune anuală a comitetelor de acţiune politice conservatoare care se desfăşoară din 1974, este cel mai important eveniment în care se întâlnesc activiştii conservatori cu oficiali republicani din Statele Unite. La inaugurare, în 1974, vedeta a fost Ronald Reagan, pe atunci încă guvernator al Californiei, dar şi speranţa grupărilor conservatoare din Partidul Republican pentru Casa Albă. CPAC este, deci, şi o tribună de lansare a viitorilor candidaţi la preşedinţie, şi aşa trebuie înţeles discursul lui J.D. Vance de la Centrul de Congrese din National Harbour, Maryland, la doar trei paşi de Washington. Fiind principalul vorbitor şi adresându-se unui public de activişti conservatori, J.D. Vance a reluat temele expunerii sale de la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde a spus deja că viitorul relaţiilor Americii cu aliaţii europeni va depinde de împărtăşirea valorilor conservatoare despre democraţie.

Pentru că în spiritul populismului conservator al activiştilor MAGA care au preluat Partidul Republican "poporul" este prin definiţie conservator şi doar elitele dezrădăcinate pot fi liberale, remarcile de deschidere ale lui J.D. Vance de la Conferinţa de la National Harbour, de pe 19 februarie, au reluat ideea de la Munchen, că "prietenia se bazează pe valori comune", pentru a reveni asupra alegerilor făcând referire la România: "Nu aveţi valori împărtăşite dacă anulaţi alegerile pentru că nu vă place rezultatul, iar acest lucru s-a întâmplat în România". Şi a adăugat: "Deci, să avem valori împărtăşite. Să apărăm democraţia. Hai să avem libertate de expresie, nu doar în Statele Unite, ci în toată lumea occidentală. Aceasta este calea către alianţe puternice cu Europa". În 2025 vor fi alegeri în România, dar vor fi şi în SUA, unde urmează ca anul acesta să fie aleşi cel puţin trei noi membri ai Camerei Reprezentaţilor, iar pentru cele două locuri din Florida (care reveniseră iniţial lui Matt Gaetz şi Michael Waltz) alegerile au fost deja stabilite pentru 1 aprilie, pe când la New York locul Elisei Stefanik urmează să fie pus în competiţie electorală după ce aceasta va fi aprobată ca ambasadoare la ONU.

Ori, cum majoritatea republicană în Camera Reprezentaţilor este foarte fragilă, fiind de numai cinci locuri - 220 la 215 -, aceste alegeri sunt foarte importante pentru susţinerea politică a planurilor administraţiei Trump, iar militanţii trebuie mobilizaţi. Ceea ce nu înseamnă că România n-ar fi considerată veriga slabă a grupului democraţiilor liberale pro-Ucraina din UE şi că afirmaţiile repetate ale lui J.D. Vance şi Elon Musk n-ar urmări slăbirea unităţii blocului comunitar prin forţarea ieşirii ţării noastre din zona de influenţă a Europei occidentale şi mutarea ei, alături de celelalte state din zonă - Ungaria, Slovacia, Bulgaria - în zona de influenţă a Rusiei. Aceasta, posibil să fie una din concesiile ce ar putea fi făcute de SUA Rusiei, cu condiţia ca Rusia să facă, la rândul său, concesii în ceea ce priveşte alianţele sale cu China, Iranul şi Coreea de Nord. Ori, Vladimir Putin nu ar avea prea multe motive să facă aceste concesii în schimbul cărora nu ar putea primi prea multe asigurări.

Dar, dincolo de spectacolul discursiv, în spatele atacurilor celor doi politicieni americani nu se află ideologia, sau doar ideologia de tip NRx (neo-reacţionară) şi de influenţă Curtis Yarvin, ci şi un foarte trivial interes de a dereglementa piaţa comună europeană în favoarea firmelor americane de high-tech. Atacul asupra Europei via România este un moment important în încercarea de a dezechilibra politica comunitară, dar pentru România impactul său ar putea marca o schimbare radicală de orientare geopolitică.