Iohannis, CCR şi Toader au revocat-o pe Kövesi

Laura Codruţa Kövesi a fost revocată, ieri, din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţioanle Anticorupţie (DNA). Războiul împotriva şefei DNA, demarat de majoritatea parlamentară al cărei vârf de lance a fost ministrul justiţiei Tudorel Toader, a fost oprit prin decretul de revocare semnat, ieri, de preşedintele Klaus Iohannis.

Solicitarea de schimbare din func-ţie a Laurei Codruţa Kövesi către Ministerul Justiţiei a fost făcută, în toamna lui 2017, de liderii PSD şi ALDE, în urma unei campanii de presă îndârjite, la care au achiesat televiziunile de casă ale majorităţii parlamentare.

Practic, scandalul a demarat în momentul în care DNA a iniţiat cercetările privind modul în care a fost adoptată OUG 13 şi modul în care insula Belina şi braţul Pavel au fost trecute, prin HG 943/2013, cu largul concurs al foştilor miniştri Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh, în proprietatea Consiliului Judeţean Teleorman, care le-a închiriat ulterior către firma TEL DRUM, despre care există informaţii că ar fi apropiată de Liviu Dragnea, preşedintele PSD.

În ambele cercetări, primii care au intervenit au fost magistraţii Curţii Constituţionale care au statuat prin două decizii că DNA nu poate ancheta membrii Guvernului pentru oportunitatea hotărârilor adoptate, ci poate doar verifica dacă întocmirea actelor a fost făcută conform dispoziţiilor legale în vigoare sau a fost încălcată legea.

La mijlocul lunii octombrie 2017, în plin scandal Belina, prim-ministrul Mihai Tudose a solicitat demisiile miniştrilor Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh. Cele două au plecat din guvernul condus de Tudose, dar a fost momentul în care prim-ministrul din Brăila şi-a semnat practic demiterea din fruntea Executivului de către conducerea PSD. Înlocuirea sa a avut loc trei luni mai târziu, cu Viorica Dăncilă.

• "Tudorele, fă ceva!"

Imediat după momentul din octombrie, conducerea PSD i-a cerut din ce în ce mai insistent ministrului justiţiei Tudorel Toader să facă o evaluare a activităţii manageriale a Laurei Codruţa Kövesi şi să solicite revocarea acesteia din funcţia de procuror-şef al DNA.

Răspunsul lui Toader s-a lăsat aşteptat aproape patru luni, deşi majoritatea liderilor din PSD şi ALDE doreau ca la sfârşitul lui decembrie 2017 ministrul justiţiei să pună pe masa preşedintelui Iohannis solicitarea privind revocarea şefei DNA.

A fost nevoie de expresia "Tudorele, fă ceva!", pentru ca Toader să îşi îndeplinească misiunea abia la sfârşitul lunii februarie 2018. Pe 22 februarie, fără un aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii - unica autoritate capabilă să facă o evaluare corectă din punct de vedere profesional pentru procurorul-şef al DNA - Tudorel Toader a solicitat revocarea lui Kovesi, prezentând un material în 20 de puncte, din care majoritatea textului era alcătuită din preluări ale unor dezbateri la televiziunile de casă ale coaliţiei PSD-ALDE.

Pentru că preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să dea curs acestei cereri, ministrul justiţiei a trecut la pasul următor: sesizarea în 23 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale privind un conflict între autorităţile statului.

La 30 mai, prin decizia 358, motivată în 7 iunie 2018, CCR a stabilit că solicitarea lui Tudorel Toader este îndreptăţită şi că "preşedintele Klaus Iohannis urmează să emită decretul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA" a Laurei Codruţa Kövesi.

• Decizia lui Iohannis, în concordanţă cu decizia CCR

Din 7 iunie şi până ieri, 9 iulie, am asistat timp de mai bine de 30 de zile, la un joc politic inutil din partea şefului statului care ştia de la început că singura soluţie de ieşire din acest scandal este respectarea deciziei CCR şi revocarea lui Kövesi. În loc de o decizie rapidă, Iohannis a preferat să tragă de timp, căutând o soluţie favorabilă şefei DNA, şi a susţinut că a citit, timp de trei săptămâni, motivarea hotărârii Curţii Constituţionale.

Pentru ca decizia preşedintelui ţării să fie la fel cu aceea enunţată de CCR: revocarea Laurei Codruţa Kövesi.

Conform declaraţiei făcută ieri de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Klaus Iohannis consideră că România nu poate face paşi înapoi de la statutul de ţară în care domneşte legea şi în care supremaţia Constituţiei este res-pectată. Şeful statului susţine că lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel şi niciuna dintre instituţiile implicate în lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare.

Preşedintele afirmă că statul de drept se manifestă zi de zi, prin decizia şi alegerea fiecărui cetăţean de a res-pecta, mai presus de orice, Constituţia şi legile acestei ţări.

În declaraţia de presă a purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei Româ-niei se arată: "Într-un stat de drept, hotărârile Curţii Constituţionale trebuie, toate, respectate. (...) Însă, hotărârile Curţii Constituţionale trebuie respectate şi aplicate nu numai de către Preşedintele României, ci şi de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept. (...) Preşedintele României a afirmat constant că respectă Constituţia şi legile ţării şi a acţionat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi (n.r. ieri), decretul de revocare a doamnei Laura Codruţa Kövesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie".

• Kövesi: "Corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!"

După emiterea decretului de revocare a fost rândul şefei DNA să susţină o declaraţie de presă. Cu acest prilej, Kövesi s-a referit la faptul că propunerea de revocare a fost ilegală şi şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul independenţei procurorilor.

Laura Codruţa Kövesi a spus: "În ce priveşte revocarea, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege. (n.r. - nu a existat aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii). Motivele invocate de ministrul justiţiei sunt în parte nereale sau neîntemeiate. Decretul preşedintelui Klaus Iohannis lasă un mare semn de întrebare: va exista o subordonare a procurorilor în faţa ministrului justiţiei?".

Kövesi a declarat că nu va mai lucra în DNA şi va rămâne doar simplu procuror, dar a ţinut să precizeze că lupta anticorupţie trebuie să continuie.

Fosta şefă a DNA a spus: "(...) corupţia poate fi înfrântă. Episodul de azi nu e o înfrângere. Modul în care lucrează ne arată că politicienii vor protecţie pentru trecut, prezent şi viitor. Vă spun că nimic nu poate fi pus în balanţă faţă de continuarea acestei lupte pentru că e una de apărare a societăţii de infractori periculoşi. Sistemul judiciar trece printr-un moment dificil. (...) Independenţa procurorilor e o valoare incoruptibilă".

În final, ea a ţinut să le adreseze un mesaj cetăţenilor ţării.

"Corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi", a spus Laura Codruţa Kövesi, care a părăsit sala în aplauzele colegilor săi din DNA, nu înainte de a preciza că va întocmi un raport al activităţii sale care va fi dat în curând publicităţii.

Imediat după revocare, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei a apărut următorul anunţ:

"Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 09 - 30.07.2018, la sediul său din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sectorul 5, cod 050741, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie".

Atribuţiile şefei DNA au fost preluate, ieri, de procurorul Anca Jurma care va asigura conducerea interimară. Anca Jurma a fost numită procuror-şef interimar prin ordinul emis de Augus-tin Lazăr, Procuror General al Româ-niei.

Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuţiile de procuror-şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din cadrul DNA, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului-şef Laura Codruţa Kövesi.

Anca Jurma va conduce instituţia până la finalizarea procedurii privind numirea noului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.