IOHANNIS, DESPRE MCV:  "Nu cred că va fi ridicat anul viitor"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la Göteborg, în Suedia, că nu crede că Mecanismul de Colaborare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene nu va mai fi aplicat României de anul viitor şi i-a criticat pe oficialii de la Bucureşti care susţin acest lucru, spunând că afişează un optimism nepotrivit, conform Agerpres.

"Eu nu cred în aşa ceva (că MCV va fi ridicat anul viitor - n. red.) şi cred că acest optimism afişat este cel puţin nepotrivit", a spus Klaus Iohannis.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat miercuri, referindu-se la concluziile raportului MCV, care consemnează încetinirea reformelor, că documentul are o concluzie pozitivă, respectiv că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al comisiei, potrivit sursei.

Tudorel Toader a declarat: "Un lucru foarte important de subliniat - este un raport de etapă, un raport care consemnează progresele de la ultimul raport din ianuarie. Raportul evidenţiază multe din progresele înregistrate faţă de ianuarie, fundamentând concluzia Comisiei, în sensul îndeplinirii MCV într-un viitor apropiat. Este şi un angajament asumat - ca la preluarea preşedinţiei Consiliului, la începutul lui 2019, România să nu se mai afle sub MCV. Evoluţia se încadrează în acest angajament".

La rândul său, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Florin Iordache, a declarat miercuri, referitor la raportul MCV, că România mai are încă restanţe în ceea ce priveşte îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene, dar a precizat că acestea vor fi îndeplinite în perioada următoare, astfel încât ţara noastră să nu se mai afle sub monitorizare începând de anul viitor.

În schimb, preşedintele USR, Dan Barna, a declarat miercuri că raportul MCV scoate în evidenţă regresele făcute de România în domeniul justiţiei în timpul guvernării PSD, ceea ce arată că România trebuie să se afle în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene.

Şi fostul premier Dacian Cioloş consideră că, în raportul privind MCV, este foarte clar exprimată intenţia Comisiei Europene de a pune capăt acestui mecanism înainte de începerea Preşedinţiei României la Consiliul UE, "doar dacă România demonstrează că statul de drept şi independenţa justiţiei sunt respectate".

Şi principalele instituţii din justiţie au văzut raportul MCV ca pe unul negativ la adresa României.

Conducerea Ministerului Public spune că a luat act de concluziile şi recomandările cuprinse în Raportul MCV, constatând că punctul de vedere formulat de Comisia Europeană în chestiunile fundamentale privind independenţa justiţiei şi cariera magistraţilor este similar cu poziţia exprimată în mod constant de Parchetul instanţei supreme, respectiv că propunerile referitoare la legile justiţiei au avut un impact negativ legat de progresele deja înregistrate.

Conform sursei citate: "La rândul său, DNA reia concluziile menţionate în raportul MCV şi aminteşte că în cursul acestui an a înaintat către Parlament trei cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri care sunt şi parlamentari, pentru presupuse fapte de corupţie, toate solicitările fiind respinse. Concluziile raportului MCV nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condiţiile în care Comisia Europeană a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referinţă este îndeplinit în mod satisfăcător, deşi progresul realizat cu privire la o parte dintre obiective se îndreaptă în această direcţie, arată, la rândul lui, Consiliul Superior al Magistraturii".

Progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV, afectate de situaţia politică, iar criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice, menţionează Raportul Comisiei Europene (CE) dat publicităţii miercuri, care invoca scandalurilor provocate de Ordonanaţa 13 şi de proiectul de modificare a legilor Justiţiei.

"În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situaţia politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern şi sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea. În plus, progresele şi rezultatele bune pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea", se arartă în document, care consemnează şi că "deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public".

O altă controversă a apărut, de asemenea, odată cu discuţiile privind propunerile de revizuire a legilor justiţiei începând cu sfârşitul lunii august, notează raportul, adăugând că atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independenţa sistemului judiciar .

Preşedintele României şi societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă şi o petiţie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraţilor din România.

Reacţia negativă puternică din partea sistemului judiciar şi din partea unor părţi ale societăţii civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independenţa sistemului judiciar, se arată în document.

"Capacitatea Guvernului şi a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei va fi esenţială", consideră CE.

O altă problemă constatată se referă la criticile la adresa sistemului judiciar şi a deciziilor instanţelor.

CE precizează: "Criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice. Acest lucru este în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce priveşte continuarea reformei , susţinute de Consiliu, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar. Acceptarea şi respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi faptul de a le permite magistraţilor să îşi facă datoria în mod neîngrădit sunt esenţiale, inclusiv pentru a satisface condiţia prevăzută în raportul din ianuarie".