Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, o cerere de reexaminare Parlamentului pentru legea iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a Băncii Naţionale a României (BNR), căreia Curtea Constituţională i-a dat undă verde, informează G4media.
Preşedintele consideră că orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui într-un precedent periculos pentru economia României şi de natură a afecta funcţionarea eficientă a Băncii Naţionale într-un cadru legislativ unitar la nivel european. Iohannis susţine totodată consultarea BNR şi realizarea unei analize de impact detaliate.
Şeful statului precizează, în cererea de reexaminare, că Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care BNR trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
Klaus Iohannis consideră că legea este de natură să afecteze atribuţiile legale ale BNR şi să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislaţiei BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) şi cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) şi să genereze dificultăţi în aplicare.
"Considerăm că soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară. În acest context semnalăm că iniţiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată în străinătate. Astfel, una dintre raţiunile stabilirii şi menţinerii rezervelor internaţionale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea şi de a spori gradul de încredere într-o ţară şi de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacţii internaţionale. Or, intervenţia legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecinţă limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuţiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creşterii costurilor de finanţare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR şi, implicit, cu independenţa băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilităţii cu privire la capacitatea Băncii Naţionale a României de a-şi îndeplini, pe termen mediu şi lung, obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor", subliniază şeful statului.
Preşedintele afirmă că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară - politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa - iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.
"În plus, apreciem că modificarea intempestivă a unor instrumente prevăzute în statutul BNR sau a modului în care acestea funcţionează se poate constitui într-un precedent periculos pentru elaborarea şi implementarea politicii monetare şi, implicit, pentru funcţionarea BNR. Elaborarea şi implementarea politicii monetare reprezintă atribuţii exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului băncii centrale trebuie să se facă prin consultări prealabile nu doar cu BNR, ci şi cu BCE şi să urmărească eficientizarea activităţii băncii centrale", se mai arată în cererea de reexaminare.
Iohannis menţionează că, deşi ţara noastră nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergenţa juridică a legislaţiei băncii centrale naţionale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale şi al Băncii Centrale Europene.
"Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergenţă nominală şi îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat", atrage atenţia preşedintele.
"Considerăm că orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui într-un precedent periculos pentru economia României şi de natură a afecta funcţionarea eficientă a BNR într-un cadru legislativ unitar la nivel european", subliniază Klaus Iohannis.
În cererea de reexaminare se menţionează şi faptul că legea nu prevede modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România.
"Totodată, având în vedere particularitatea operaţiunilor de repatriere şi, ulterior, de depozitare a acestei cantităţi de aur, considerăm că este necesară o evaluare a costurilor imediate, dar şi a celor pe termen mediu şi lung, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, pază, asigurare, etc.) raportat la beneficiul estimat al încetării plăţii costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de iniţiatori în instrumentul de prezentare şi motivare a legii). În acest sens, apreciem că se impune consultarea BNR şi o analiză de impact detaliată, în acord cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări", adaugă preşedintele.
Curtea Constituţională a respins, în 26 iunie, cu 7 voturi "pentru" şi 2 voturi "împotrivă" sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea votată de Parlament prin care rezerva de aur a BNR trebuie repatriată de la Londra.
Poriectul iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează aducerea în ţară a rezervelor de aur ale României, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 24 aprilie, cu 165 de voturi favorabile, 90 împotrivă şi trei abţineri.
Potrivit proiectului, "Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv" din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.
Textul propune ca BNR să urmărească menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României.
"Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei", mai cuprinde proiectul.
Iniţiativa stipulează că, "din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice".
"Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", mai prevede acest proiect.