Iohannis nu a ales pe niciunul din cei patru premieri propuşi. Îl va desemna oare din nou pe Ludovic Orban?

Consultările de la Palatul Cotroceni dintre preşedintele Klaus Iohannis şi liderii partidelor parlamentare rezultate în urma alegerilor din 6 decembrie s-au încheiat, ieri, aşa cum au început: fără nicio decizie. Patru premieri au fost propuşi lui Klaus Iohannis - Alexandru Rafila, Florin Cîţu, Dacian Cioloş şi Călin Georgescu - dar niciunul nu a primit girul din partea preşedintelui ţării, pentru că niciuna dintre formaţiunile politice parlamentare nu a prezentat constituirea unei majorităţi clare care să asigure învestirea viitorului guvern.

"Am avut o primă rundă de consultări cu formaţiunile care vor fi reprezentate în noul Parlament. Această primă rundă de consultări a dus la un schimb de opinii bun între reprezentanţii acestor formaţiuni şi mine, însă pot să spun că astăzi nu sunt încă întrunite condiţiile pentru desemnarea unui candidat pentru a forma un nou guvern.

Am primit câteva propuneri, însă cred că e nevoie de cel puţin încă o rundă de consultări până când lucrurile se cristalizează. Având în vedere că Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare acum sunt îndeplinite condiţiile pentru convocarea noului parlament şi intenţionez să convoc noul Parlament pentru 21 decembrie", a declarat aseară preşedintele Klaus Iohannis.

Ziua a debutat cu propunerea interesantă a PSD care a renunţat la ideea de a constitui un guvern în jurul său şi a marşat pe un guvern de uniune naţională, fără să ia în calcul că un astfel de Executiv în care ar intra şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) ar atrage suspiciuni asupra ţării noastre din partea factorilor de decizie de la Bruxelles.

"Propunerea noastră de premier este doctorul Alexandru Rafila, despre care preşedintele Klaus Iohannis a spus că este o propunere onorabilă.

Am menţionat că nu ne permitem o majoritate fragilă în Parlament şi considerăm că un guvern de uniune naţională e cea mai bună soluţie pentru România. Am făcut propunerea unui guvern de uniune naţională cu toate partidele din Parlament, inclusiv PNL. Uitaţi-vă cum au împărţit românii voturile, astfel încât niciun partid politic nu poate creiona singur un guvern. Noi am exclus orice posibilitate a unui guvern cu PNL, cu excepţia unui guvern de uniune naţională. Într-un guvern de uniune naţională, PSD ar face propunerea de premier în persoana lui Alexandru Rafila", a declarat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, după consultările cu şeful statului.

Referitor la învestirea unui guvern de centru-dreapta, liderul social-democrat a exclus votarea de către parlamentarii PSD a unui astfel de Executiv sau a unui guvern minoritar PNL.

Despre o eventuală suspendare a preşedintelui Iohannis, adusă în discuţie de liderii AUR, Marcel Ciolacu a spus: "În acest moment suntem într-o logică a Constituţiei, să aşteptăm evoluţiile. Ţinând cont de contextul actual, nu cred că o criză politică de asemenea dimensiuni ar trebui lansată în România. Suntem într-o criză sanitară, o criză economică şi o criză politică, nu avem guvern cu drepturi depline. După 20 decembrie nu mai avem nici Parlament".

Liberalii nu se lasă nici ei mai prejos şi au solicitat şefului statului să îl desemneze pe Florin Cîţu pentru funcţia de premier însărcinat cu formarea viitorul guvern.

"I-am prezentat preşedintelui Klaus Iohannis poziţia de principiu a PNL: rămânem dedicaţi obiectivului de a forma un guvern de centru-dreapta, cu parteneri posibili USRPLUS, UDMR şi minorităţi. L-am informat pe preşedinte de dorinţa noastră de a continua negocierile pentru a ajunge la învestirea unui guvern de centru dreapta într-un termen rezonabil. Sigur că negocierile nu se desfăşoară atât de rapid, sunt puncte în care avem diferenţe, dar deschiderea noastră e aceeaşi. (...) Nu suntem de acord cu nici o participare la guvernare a PSD, care a ţinut în loc România 30 de ani, a făcut cu totul altceva decât a promis românilor", a spus Ludovic Orban, preşedintele PNL.

Referitor la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor pe care liberalii o doresc pentru Ludovic Orban, acesta din urmă a spus: "Confirm că am spus în negocieri că se poate ajunge la o competiţie la vot pentru alegerea preşedintelui Camerei. (...) PNL a decis acest mandat din motive bine întemeiate. Majoritatea pe care o avem la Parlament e de zece voturi. Deocamdată majoritatea e de 244, e nevoie de foarte multă experienţă pentru ca proiectele să fie adoptate de Camera Deputaţilor. Există atât argumente politice, care ţin de ponderea PNL, cât şi argumente care ţin de experienţa politică şi capacitatea de a strânge majorităţi".

• USRPLUS nu cedează, AUR nu vrea coaliţie la guvernare

În schimb, liderii USRPLUS nu par dispuşi să renunţe la ideea lor: dacă PNL va obţine poziţia de prim-ministru, funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor ar trebui să revină formaţiunii politice condusă de Dacian Cioloş şi Dan Barna.

"Dacian Cioloş este propunerea de premier, în situaţia în care cei de la PNL vor opta pentru poziţia de la Camera Deputaţilor. Preşedintele îşi doreşte ca majoritatea de centru-dreapta să se realizeze în următoarele zile. Poziţia preşedintelui a fost de continuare a negocierilor. (...) Mai este un element important cu care preşedintele a rezonat şi anume că nu se poate pune problema unui acord cu privire la o parte negociată în Parlament - care să depindă şi de modul în care va vota PSD - şi alta la guvern. Ideea e de a negocia de sus până jos toate poziţiile", a afirmat Dan Barna, copreşedintele USRPLUS.

El a precizat că este optimist că se va ajunge, în urma negocierilor, la o majoritate de centru-dreapta în Parlament, majoritate care nu va guverna doar şase luni sau un an, ci în următorii patru ani pentru a face reformele aşteptate de cetăţeni.

Dacian Cioloş, copreşedinte al USRPLUS, a spus că nu se doreşte o coaliţie de conjunctură pentru a trece un guvern prin parlament, ci o coaliţie de centru-dreapta care să guverneze în următorii patru ani.

"Nu vrem nicio formulă în care PSD să fie implicat formal pe masă sau pe sub masă. Nu vrem nici în Guvern şi nici în Palament aşa ceva. Dorim să găsim o soluţie echilibrată, bazată pe încredere. Soluţia nu e echilibrată când totul se duce doar într-o parte. Noi avem opţiune şi pentru premier şi pentru preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru că, să fim serioşi, majorităţile se construiesc şi deconstruiesc în Camera Deputaţilor. Ele nu au legătură cu obiectivul de a aranja posturi pentru o persoană sau pentru alta, ci au rolul pentru echilibrul pe care îl căutăm şi îl dorim. Preşedintele aşteaptă să vadă soluţiile pe care le propunem pentru finalizarea coaliţiei de centru-dreapta alcătuită din PNL, USRLPLUS şi UDMR. Nu mergem să negociem ca să rupem o înţelegere sau să o facem imposibilă, ci negociem ca să găsim o soluţie şi sperăm şi din partea partenerilor să facă acelaşi lucru", a precizat Dacian Cioloş.

Liderii Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) au declarat, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis, că nu vor lua parte la nicio coaliţie de guvernare politică şi i-au prezentat şefului statului două propuneri: Călin Georgescu - pentru funcţia de prim-ministru şi Florian Colceag - pentru funcţia de ministru al Educaţiei cu misiunea redeschiderii şcolilor.

"Participăm la aceste consultări din condescendenţă instituţională. Noi cei de la AUR am încurcat multe socoteli şi suntem bucuroşi pentru asta.

(...) Un guvern format de Călin Georgescu va fi compus din profesionişti adevăraţi. (...) Repet, nu vom lua parte la nici o coaliţie de guvernare politică, dar intenţionăm să punem pe primul loc interesele naţiunii române. Am înţeles că anumite partide şi-au stabilit o prioritate legislativă, digitalizarea, cu care noi suntem de acord", a spus George Simion, copreşedintele AUR.

El a precizat că va dialoga cu toţi liderii partidelor parlamentare care au obţinut mai multe mandate parlamentare decât formaţiunea politică din care face parte şi că i-a înmânat preşedintelui Klaus Iohannis o hartă a vegetaţiei din timpul României Mari, perioadă în care ţara noastră avea mai multe păduri decât deţine în prezent.

Menţionăm că la consultarea cu şeful statului, membrii delegaţiei AUR au purtat mască de protecţie, deşi ei au protestat în mai multe rânduri, în ultimele luni, împotriva obligativităţii purtării acesteia.

• UDMR solicită conducerea Senatului sau Camerei Deputaţilor

Partenerii celor de la PNL şi USRPLUS, liderii UDMR consideră că este nevoie ca să se renunţe la aritmetica parlamentară în cadrul negocierilor pentru constituirea majorităţii politice de centru-dreapta care să învestească viitorul guvern.

"În acest moment, sunt mai multe formule pentru stabilitatea guvernării, dar cea mai bună şi singura despre care putem discuta este o coaliţie guvernamentală de centru-dreapta, cu PNL şi USRPLUS. Nu este o majoritate care să modifice Constituţia, dar este o majoritate solidă cu care am putea guverna 4 ani, dacă am reuşi să creştem nivelul de încredere între partenerii de coaliţie, dacă vom construi un program de guvernare comun şi vom stabili deziderate pe termen lung şi pe termen scurt. Cel mai important este să avem un proiect de buget pentru anul viitor cât mai repede şi să găsim soluţiile pentru protejarea locurilor de muncă, creşterea investiţiilor mari şi creşterea economiei naţionale", a spus Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.

El a precizat că se creionează un program de guvernare, dar discuţiile între cele trei formaţiuni politice s-au blocat din cauza împărţirii funcţiilor.

"Trebuie să combinăm argumentele politice cu aritmetica parlamentară. Dacă mergem doar pe aritmetica parlamentară, vom introduce doar tensiuni în cadrul negocierilor. Considerăm că partidul care a câştigat cele mai multe mandate în interiorul coaliţiei trebuie să aibă funcţia de prim-ministru. Ar fi de dorit să ajungem cât mai repede la o înţelegere. Pentru funcţia de prim-ministru există în acest moment două propuneri: una de la PNL şi alta de la USRPLUS. Avem şi noi două sau trei persoane care pot ocupa această funcţie. Dacă nu se va ajunge la o concluzie, la a doua rundă de negocieri vom veni şi noi cu o propunere. Nu cred că în acest moment un guvern de uniune naţională este o soluţie viabilă", a arătat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a spus că trebuie să existe o împărţire echitabilă a funcţiilor importante între cele trei formaţiuni politice care vor alcătui viitoarea majoritate parlamentară. Kelemen Hunor a precizat că premierul ar trebui să fie de la o formaţiune politică, preşedintele Camerei Deputaţilor de la alta, iar cel al Senatului de la al treilea membru al coaliţiei de guvernare.

Situaţia nu este deloc clară, mai ales că primele două zile de negociere între delegaţiile PNL, USRPLUS şi UDMR s-au încheiat fără rezultate concrete. Blocajul s-a invit în momentul în care liderii PNL nu au părut dispuşi să renunţe la una dintre cele două funcţii pe care liberalii doresc să le primească: prim-ministru şi preşedintele Camerei Deputaţilor. USRPLUS insistă ca funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor să îi revină lui Dan Barna, în timp ce PNL vrea şefia camerei pentru Ludovic Orban. În cazul în care s-ar ajunge la încredinţarea şefiei Camerei pentru Ludovic Orban, atunci USRPLUS doreşte ca Dacian Cioloş să fie desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Liderii celor trei partide spun însă că "sunt şanse mici" ca până la momentul constituirii noului Parlament, pe 21 decembrie, să nu existe o coaliţie de centru-dreapta formată din PNL, USRPLUS şi UDMR.

• Procedura de învestire a Guvernului

Potrivit articolului 103 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul. Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Din cele 466 de mandate de parlamentar, PSD are 157, PNL - 134, USR PLUS - 80, AUR- 47, UDMR - 30, iar minorităţile naţionale - 18.

Majoritatea necesară pentru învestirea unui guvern este de 234 de parlamentari, iar PNL, USRPLUS şi UDMR au împreună 244 de mandate.