Iohannis solicită reexaminarea legii privind organizarea şi funcţionarea învăţământului dual

Actualizare 19:03 Turcan: "PNL face apel la toate partidele să dezbată de urgenţă reexaminarea legii privind învăţământul dual"

Partidul Naţional Liberal (PNL) face apel la toate partidele parlamentare să dezbată în regim de urgenţă reexaminarea legii privind învăţământul profesional dual, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei.

Prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan afirmă: "Mediul de afaceri se plânge de lipsa acută de forţă de muncă şi a şcolilor de meserii, iar învăţământul dual este soluţia optimă pentru rezolvarea acestui deficit. OUG 81/2016 este funcţională şi îşi poate produce efecte din această toamnă".

Ea aminteşte că PNL a participat activ la iniţierea proiectului legislativ şi a susţinut o serie de amendamente în comisiile de specialitate din Parlament pentru a face funcţional învăţământul dual din România.

Raluca Turcan menţionează că OUG 81/2016 a definit pentru prima dată în România învăţământul profesional dual: a introdus internatele şcolare, cu cazare şi masă gratuite pentru elevii din mediul rural, şi a prevăzut facilităţi fiscale pentru agenţii economici care încheie parteneriate cu unităţile şcolare.

Liderul PNL spune: "Din nefericire, şi acest proiect a fost mutilat în Parlament prin amendamentele PSD care au lovit în calitatea pregătirii elevilor, au scăzut nivelul de autonomie a şcolilor şi au eliminat dispoziţiile privind organizarea concursurilor pentru cadrele didactice. OUG 81/2016 a fost adoptată cu cele mai bune intenţii: susţinerea învăţământului dual şi sprijinirea agenţilor economici care vor să investească în astfel de şcoli, iar aceste obiective vor trebui urmărite şi la reexaminarea legii în această toamnă".

Ea aminteşte că PNL a organizat săptămâna trecută o dezbatere pe marginea acestei ordonanţe şi a pregătit, împreună cu mediul de afaceri, directori de şcoli, organizaţii non-profit şi reprezentanţi ai instituţiilor publice centrale, o serie de amendamente la propunerea legislativă asupra căreia şeful statului cere reexaminarea, conform sursei citate.

(M.I.)

---------

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis astăzi Parlamentului spre reexaminare Legea pentru aprobarea OUG nr. 81/2016 privind învăţământul dual, şeful statului considerând că prevederile legii pot genera "multiple efecte negative" asupra calităţii procesului educaţional.

În cererea de reexaminare, Iohannis arată: "Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 reconfigurează cadrul normativ ce vizează organizarea şi funcţionarea învăţământului dual în România. Adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în redactări substanţial diferite, în forma transmisă la promulgare Legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 afectează cadrul normativ necesar pentru crearea unui sistem de învăţământ profesional şi dual coerent şi deschiderea acestui sistem către operatorii economici, întrucât reduce nivelul de autonomie a şcolilor în regim dual, elimină condiţiile care vizau calitatea pregătirii realizate în cadrul practicii la agentul economic, elimină dispoziţiile privind organizarea concursurilor pentru cadrele didactice din unităţile de învăţământ dual. Multiplele efecte negative pe care prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 le pot genera cu privire la calitatea procesului educaţional impun reexaminarea acestei legi de către Parlament".

Preşedintele apreciază că eliminarea necesităţii autorizării sau acreditării operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual riscă să limiteze impactul pozitiv generat de formarea elevilor în şcoli cu regim dual.

În cerere se mai arată: "Art. unic pct. 3 din legea transmisă la promulgare, - alin. (5) al art. 25 din Legea nr. 1/2011 - elimină necesitatea autorizării/acreditării operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual. Această cerinţă vizează calitatea pregătirii realizate în cadrul practicii la agentul economic, iar lipsa unor criterii de calitate în selectarea operatorilor economici implicaţi în activităţi de practică riscă să limiteze impactul pozitiv generat de formarea elevilor în şcoli cu regim dual. Totodată, de vreme ce nu mai este reglementată condiţia acreditării operatorilor economici în baza unei metodologii specifice aprobate prin hotărâre de Guvern, este neclar care este autoritatea ce va stabili criteriile de selecţie/evaluare a operatorilor economici ce participă la organizarea şi desfăşurarea acestei forme de învăţământ şi care sunt aceste criterii. Autorizarea/acreditarea acestor operatori economici devine cu atât mai necesară, cu cât legea aflată la promulgare instituie, la art. unic pct. 4, obligaţia de acordare a unor facilităţi (nespecificate) la plata taxelor, impozitelor şi contribuţiilor datorate bugetelor de stat, locale, asigurărilor sociale, fondurilor speciale. Astfel, orice operator economic partener în organizarea şi funcţionarea învăţământului dual va beneficia de facilităţi, în vreme ce calitatea serviciilor oferite de respectivul operator nu va putea fi verificată prin raportare la conţinutul programelor de pregătire profesională propuse de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Prin modificarea adusă la art. unic pct. 8 din legea transmisă la promulgare se elimină posibilitatea ca învăţământul dual să poată fi organizat şi pentru calificări de nivel 4 şi 5. În opinia noastră, prin această soluţie legislativă se reduce învăţământul dual exclusiv la o formă a actualului învăţământ profesional cu durata de 3 ani, care conferă acces la continuarea studiilor prin accederea la ciclul superior al liceului. Aşadar, prin reducerea posibilităţii de construire a unei rute profesionale coerente şi de restructurare a cadrului naţional al calificărilor pentru a acomoda o rută profesională duală directă se menţine clivajul de oportunităţi de acces conferite între şcolile cu caracter profesional/dual şi liceele tehnologice.

Intervenţia legislativă de la art. unic pct. 12 şi abrogarea de la art. unic pct. 13 din legea transmisă la promulgare conduc la reducerea nivelului de autonomie oferit şcolilor în regim dual. Astfel, sunt eliminate alin. (6) şi (7) ale art. 76 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, ce reglementează condiţiile în care este posibilă organizarea de probe de admitere în învăţământul dual, menţinându-se doar libertatea stabilirii condiţiilor de acces la nivel de unitate în colaborare cu operatorii economici. Or, stabilirea condiţiilor de acces în unităţile de învăţământ profesional dual doar de către unitatea de învăţământ şi operatorii economici parteneri - în absenţa unor condiţii minimale la nivel legislativ privind tipul, numărul şi conţinutul probelor de admitere în învăţământul dual - afectează principiile egalităţii şi calităţii procesului educaţional. Ca atare, considerăm că se impune reglementarea condiţiilor minimale de acces în unităţile de învăţământ profesional dual, unitatea de învăţământ şi operatorii economici putând să stabilească cerinţe specifice suplimentare de acces, în funcţie de specificul formării profesionale derulate.

Prin art. unic pct. 14 s-a abrogat necesitatea obţinerii avizului consiliului de administraţie al şcolilor cu formare preponderentă în regim dual pentru depunerea de candidaturi pentru posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate. Simultan, la art. unic pct. 22-24 s-a redus autonomia şcolilor care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual de a organiza concursuri la nivel de unitate pentru ocuparea posturilor didactice în baza criteriilor stabilite de consiliul de administraţie. Totodată, a fost eliminată şi posibilitatea consiliilor de administraţie de a aviza candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice ori catedrelor rămase neocupate prin concurs sau vacantate în cursul anului şcolar/ candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct. Toate aceste abrogări sunt, în opinia noastră, de natură a afecta calitatea actului educaţional, precum şi eforturile de formare profesională a cadrelor didactice şi a managementului unităţilor de învăţământ profesional dual, fiind de esenţa acestei forme de învăţământ asigurarea implicării tuturor actorilor interesaţi, inclusiv a operatorilor economici parteneri. Altfel spus, limitarea libertăţii de acţiune şi a posibilităţilor de implicare a mediului economic în guvernanţa şcolară elimină una din principalele caracteristici ale învăţământului dual, deja statuate prin actualele prevederi ale O.U.G. nr. 81 /2016.

Prin art. unic pct. 15-19 din legea transmisă la promulgare sunt eliminate o serie din prevederile de natură să creeze premisele deschiderii sistemului de învăţământ către operatorii economici. Astfel, posibilitatea implicării într-o proporţie semnificativă a reprezentanţilor mediului economic în consiliul de administraţie al şcolilor a fost semnificativ redusă prin actualele prevederi ale legii transmise la promulgare. Dacă în textul O.U.G. nr. 81/2016 la art. I pct. 16-19 se reglementa explicit numărul de reprezentanţi ai operatorilor economici parteneri în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic (cu specificarea explicită a ponderii acestora pentru variante de 7, 9 şi 13 membri), în legea de aprobare se menţionează doar posibilitatea extinderii numărului de locuri din consiliul de administraţie cu două poziţii deschise operatorilor economici, asociaţiilor profesionale, consorţiilor, etc.".

Şeful statului mai consideră că intervenţia legislativă privind posibilitatea extinderii numărului de locuri din consiliul de administraţie cu două poziţii deschise operatorilor economici, asociaţiilor profesionale, consorţiilor etc nu se justifică.

"Prezenţa obligatorie a reprezentanţilor operatorilor economici în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ profesional este justificată cu atât mai mult cu cât una dintre cerinţele prevăzute de lege este încheierea unui contract de parteneriat cu unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, dar şi a unui contract individual de pregătire practică între elev, respectiv părinte, tutore sau susţinător legal al elevului minor, unitatea de învăţământ şi operatorul economic", se mai arată în cererea de reexaminare.