Ion Caramitru, la Parchetul General pentru a da declaraţii în Dosarul Revoluţiei

Directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a venit, joi, la Parchetul instanţei supreme, pentru a fi audiat în dosarul Revoluţiei.

Actorul Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional Bucureşti, a declarat la intrarea în sediul Parchetului de pe lângă instanţa supremă că va fi audiat ca martor în dosarul Revoluţiei. El a explicat că este a treia oară când dă declaraţii la parchet pe acest subiect, relatează News.ro.

"La cerere am făcut declaraţii când generalul Voinea ancheta aceste dosare şi acum sunt chemat tot pe tema asta, de când s-au redeschis dosarele", a spus Caramitru, precizând că a primit citaţie să se prezinte la Secţia Parchetelor Militare.

Procurorii militari ai Parchetului instanţei supreme au audiat, în dosarul "Revoluţiei", în 8 februarie, mai mulţi foşti membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi au cerut acte de la mai multe instituţii, care vor fi folosite în ancheta în care se fac cercetări pentru infracţiunii contra umanităţii.

De asemenea, la dosar au fost depuse acte relevante, iar ancheta continuă "într-un ritm susţinut", urmând să fie audiate şi alte persoane, a anunţat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, conducerea politică şi militară instaurată după decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, "fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii", a precizat PICCJ.

"Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime", arată Parchetul instanţei supreme.

Procurorii precizează că cercetările continuă cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22 decembrie 1989 în întreaga ţară, conform dispoziţiilor din încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.

În decembrie 2016, Societatea Timişoara şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 au solicitat extinderea urmăririi penale în dosarul "Revoluţiei" şi asupra membrilor CPEx al PCR, prim-secretarilor, şefilor politici şi militari în funcţii în decembrie 1989, a celor din Securitate, Miliţiei şi Procuratură din Timişoara, începând din 16 decembrie 1989, inclusiv cu privire la actele pregătitoare din zile anterioare, pentru fapte care nu au fost cercetate până în prezent.

Cele două ONG-uri au mai cerut luarea de măsuri asigurătorii, pentru a putea fi garantată plata daunelor ce vor fi acordate de instanţă victimelor represiunii şi a pagubelor produse unor instituţii de stat.

Reprezentanţii ONG-urilor au cerut atunci preşedintelui şi CSAT, Guvernului şi instituţiilor succesoare instituţiilor militare de forţă sau procuraturii RSR, declasificarea documentelor şi interceptărilor care s-au făcut din obiective militare mobile (avioane AWAX) din jurul graniţelor României, în decembrie 1989, declasificarea tuturor documentelor SIE şi SRI, MAPN şi MAI, pentru întreaga perioadă decembrie 1989 - iunie 1990, pentru a se putea dovedi "ce ordine criminale au dat conducătorii politici şi militari de la Bucureşti inclusiv pentru Timişoara.

Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.