IONEL BLĂNCULESCU: "Draghi îşi continuă politica greşită, în loc să se raporteze la realitate"

Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), îşi continuă politica greşită, în loc să se raporteze la realităţile din piaţă, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, joi, BCE a redus dobânda de politică monetară de la 0,05% la 0%, dobânda pentru facilitatea de creditare scăzând la 0,25%, iar dobânda pentru facilitatea de depozit ajungând la -0,4%, după ce au fost tăiate 10 puncte de bază.

Potrivit domnului Blănculescu, pieţele au fost oarecum luate prin surprindere, întrucât sistemul bancar este oricum inundat cu lichiditate şi ne confruntăm cu fenomene similare deflaţiei.

Specialistul ne-a declarat: "Măsurile adoptate de BCE indică un trend care nu este de urcare, este descendent. Această politică este una care conduce la o lichiditate şi mai mare în sistem. Este abordarea lui Mario Draghi şi, din punctul meu de vedere, este greşită. Încă din decembrie 2011 BCE are această abordare. Atunci, în luna decembrie, a dat băncilor 500 de miliarde de euro, dublate de alte 500 de miliarde - în februarie 2012.

Băncile au cumpărat titluri de stat, statele au intrat în criză şi nu au mai putut da banii înapoi. Draghi a aruncat 1000 de miliarde euro pe piaţă, care ar fi trebuit returnate de state. Draghi îşi continuă politica greşită în loc să se raporteze la realităţile din piaţă, condiţiile de creditare fiind mult mai drastice şi lichiditatea crescând foarte mult".

Măsurile BCE introduc disfuncţii în sistem, ne-a mai spus Ionel Blănculescu, menţionând că oamenii care îşi păstrează economiile în depozite bancare vor primi mai puţini bani ca până acum sau vor fi nevoiţi să plătească pentru ca să-şi ţină resursele în bănci.

Potrivit economistului Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, "s-a trecut deja la ideea de dobânzi negative": "Şi în Europa şi în Japonia se poartă acest lucru, dar nu pare să aibă efectul scontat pentru relaxarea cantitativă".

Domnia sa a evidenţiat că o altă măsură adoptată de BCE este majorarea plafonului maxim lunar aferent achiziţiei de obligaţiuni, de la 60 miliarde euro la 80 miliarde euro, valoarea la care s-a ajuns fiind mai mare decât cea aşteptată. De asemenea, BCE a lărgit paleta de instrumente pe care le cumpără, achiziţionând şi titluri de la bănci, nu doar de la stat, ne-a mai spus domnul Dochia, precizând: "Aceste măsuri nu au un efect direct nici asupra obligaţiunilor guvenamentale şi nici asupra împrumuturilor băncilor. Va exista un anumit efect asupra monedei euro şi a leului. De altfel, prima reacţie a fost ca euro să se deprecieze, însă lucrurile se atenuează".

În ceea ce priveşte rata dobânzii, ţara noastră, nefiind parte din zona euro, nu va fi chiar direct afectată, însă, indirect, şi piaţa românească poate avea rate mai scăzute la credite, în măsura în care va atrage fonduri de pe piaţa europeană, adică dacă Guvernul şi băncile s-ar finanţa de pe pieţele externe, potrivit analistului economic.

Domnia sa evidenţiază că, la depozite, dobânzile sunt destul de scăzute deja, păstrându-se o diferenţă faţă de alte ţări, care nu se ştie cât timp va dura.

• BT: "Măsurile BCE vor contribui la intrări noi de capital pe piaţa din România"

Pieţele financiare se aşteptau la noi măsuri din partea Băncii Centrale Europene, dar amplitudinea reacţiilor din piaţă exprimă şi efectul surpriză al deciziilor BCE, arată economiştii de la Banca Transilvania.

Specialiştii menţionează că entitatea a diminuat previziunile privind dinamica PIB-ului şi a preţurilor de consum din Zona Euro pentru perioada 2016-2017, pe fondul încorporării evoluţiilor macrofinanciare globale şi europene, inclusiv a fluctuaţiilor din pieţele internaţionale de materii prime: "Conform scenariului macroeconometric actualizat, economia Zonei Euro ar putea decelera la 1,4% an/an în 2016, urmând să reaccelereze la 1,7% an/an în 2017, respectiv 1,8% an/an în 2018. În scenariul actualizat, în decembrie 2015 BCE previziona ritmuri anuale de creştere de 1,7% în 2016, respectiv 1,9% în 2017".

Pentru dinamica preţurilor de consum, BCE previzionează un nivel mediu anual de 0,1% în 2016, 1,3% în 2017, respectiv 1,6% în 2018. Previziunile din decembrie 2015 se situau la 1% pentru 2016, respectiv 1,6% pentru 2017.

În acest context, Banca Centrală Europeană a implementat noi măsuri de relaxare monetară, menite să contracareze (prin redinamizarea creditării) perspectivele de decelerare economică şi de cvasistagnare a preţurilor de consum în Zona Euro.

În cadrul conferinţei de presă organizată după şedinţă, preşedintele Mario Draghi a subliniat că măsurile adoptate vor contribui la revenirea dinamicii preţurilor de consum în teritoriu pozitiv, în a doua jumătate a anului curent.

Guvernatorul BCE a semnalat că măsurile neconvenţionale implementate de la începutul anului trecut au contribuit la consolidarea procesului de relansare economică din regiune. Oficialul a apreciat că măsurile de relaxare monetară implementate nu pun în pericol rezultatele agregate ale sectorului bancar din regiune. Nu în ultimul rând, Mario Draghi a reiterat importanţa accelerării reformelor structurale în ţările membre ale Zonei Euro, într-un context caracterizat prin nivelul minim istoric al costurilor de finanţare.

Economiştii BT consideră că măsurile de relaxare monetară anunţate de BCE vor contribui la consolidarea procesului de relansare economică din Zona Euro, precum şi la intrări noi de capital pe piaţa financiară din România.