IONEL BLĂNCULESCU: "Fermierii au nevoie mai degrabă de o bancă agricolă, nu de un fond de investiţii"

În căutarea unei alternative la finanţarea bancară, tot mai mulţi jucători din sectorul agricol propun crearea unui fond naţional de investiţii în acest domeniu. Problema este că, de fapt, pe fondul lipsei de capital, agricultorii au ales să militeze pentru un mecanism a cărui denumire generică nu are neapărat legătură cu ceea ce majoritatea îşi doreşte. În accepţiunea generală, un fond de investiţii colectează bani de la mai mulţi investitori şi îi investeşte în mai multe tipuri de instrumente financiare, cele mai folosite fiind acţiunile, instrumentele cu venit fix (obligaţiuni), depozite.

"Ce trebuie reţinut este că gestiunea unui fond de investiţii se face pe bază de profitabilitate. Practic, aceste fonduri nu fac investiţii decât pentru profit şi nu fac acte caritabile", ne-a explicat analistul economic Ionel Blănculescu. Domnia sa este de părere că, deşi astfel fonduri se pot axa şi pe sectorul agricol, practica în lume ne arată că, prin tradiţie, fondurile de investiţii nu sunt interesate de acest domeniu şi preferă plasamente în înaltă tehnologie şi medicină în peste 90% din cazuri.

Ideea creării unui fond autohton de investiţii în agricultură a circulat atât printre investitorii străini francezi, prin vocea domnului Laurenţiu Baciu, reprezentant al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), dar şi prin partea investitorului Piero Francisci, preşedintele Iragri şi al Cooperativei "Viitorul Agricol-Sud" din Alexandria.

Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii (MADR) , consideră că un fond de investiţii în agricultură ar fi foarte util sectorului. "Alături de accesul la creditarea bancară, fondul de garantare şi fondul mutual pentru despăgubiri, fondul de investiţii ar completa toate nevoile de finanţare din sector", a punctat oficialul. Domnia sa ne-a spus, de asemenea, că până acum fondurile de investiţii active în piaţă nu sunt eligibile pentru a accesa finanţări europene.

Fermierii îşi doresc suplimentarea surselor de finanţare în contextul unui sector bancar considerat ostil întreprinzătorilor agricoli. Cea mai recentă propunere, cea a lui Piero Francisci, implică realizarea unui fond de investiţii cu ajutorul Băncii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Europeane pentru Investiţii şi al Guvernului. Acest fond ar acorda împrumuturi fermierilor. Domnia sa a explicat: "Fermierii ar putea face investiţii în care 50% sunt bani care nu trebuie restituiţi (n.r.-fonduri europene), 30% reprezintă împrumuturi la acest Fond Naţional, iar 20% provin din surse proprii".

Ori fondurile private de investiţii nu au ca activitate principală creditarea, deşi se observă o tendinţă în creştere şi pe acest segment, potrivit unei analize Wall Street Journal. "Mai degrabă, fermierii îşi doresc un fel de bancă sau instituţie financiară care să activeze doar în sectorul agricol", a subliniat Ionel Blănculescu.

• Achim Irimescu, MADR: "Va fi organizat un singur fond mutual pentru despăgubiri agricole"

Dorinţa autorităţilor cu privire la organizarea unui singur fond mutual pentru gestiunea riscurilor agricole pare să se fi îndeplinit, potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii (MADR), Achim Irimescu. Domnia sa ne-a spus că deputaţii şi reprezentanţii agricoli au convenit să fie creat un singur fond mutual. "Chiar şi reprezentanţii LAPAR şi Pro-Agro au fost de acord. Cine va înfiinţa acest fond rămâne însă la latitudinea lor", ne-a spus oficialul MADR. Domnia sa a reconfirmat faptul că cei care deţin sub 10 hectare sau sunt crescători de păsări şi porci nu vor fi obligaţi să adere la acest fond şi nici sancţionaţi în vreun fel. "Noi ne propunem să îi aducem la acest fond pe cei care au peste 10 hectare, adică aproximativ 55.000 de fermieri. De aceea le vom acorda celor care aderă la fond 5 euro în plus la subvenţii", a precizat Achim Irimescu.

Reamintim că aproape 400 de milioane de euro vor fi alocaţi în următorii şapte ani pentru înfiinţarea fondurilor mutuale şi gestionarea riscurilor din agricultură, prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Fondul mutual va fi o organizaţie non-profit, care are personalitate juridică şi nu distribuie dividende, având ca obiect de activitate acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice suferite, ca urmare a unor incidente de mediu sau a unor situaţii excepţionale apărute.