IONUŢ DUMITRU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL: "ROBOR - aproape de maximul pe care îl poate atinge"

Indicele ROBOR se apropie de maximul pe care îl poate atinge, respectiv 3,5%, este de părere Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care ROBOR la 3 luni a ajuns, ieri, la 3,4% pe an - cel mai ridicat nivel din luna august a anului trecut -, de la 3,39% - cotaţia de vineri. ROBOR la 6 luni, precum şi cel la 9 şi 12 luni, au rămas la aceleaşi niveluri de la finalul săptămânii trecute, respectiv 3,43%, 3,51% şi 3,55% pe an.

Menţionăm că, recent, Guvernul a adoptat o nouă formulă pentru dobânzile aferente creditelor în lei, care înlocuieşte indicele ROBOR şi care se calculează în funcţie de tranzacţii, nu de cotaţii. Reglementarea se aplică, însă, numai împrumuturilor noi, pentru cele în derulare fiind nevoie de acordul părţilor. În Parlament există un proiect legislativ care vizează aplicarea formulei de calcul şi creditelor în derulare, în mod obligatoriu, de la începutul lunii mai.

În condiţiile prezentate mai sus, Ionuţ Dumitru ne-a declarat: "La cum arată legislaţia în acest moment, noul indice de dobândă se aplică doar creditelor noi, pentru cele în derulare situaţia rămânând cea de acum. De aceea, încă se ţine cont de nivelul ROBOR, iar creşterea acestuia depinde foarte mult de aşteptările inflaţioniste din piaţă. În primele trei luni ale anului, inflaţia a fost peste aşteptări. În acest context, ne aşteptăm ca presiunea pe ROBOR, în sensul creşterii, să rămână. Însă, oricum ROBOR este aproape de maximul pe care îl poate atinge, de 3,5%, care este dobânda la facilitatea de credit. În mod normal, ROBOR poate fluctua între 2,5% şi 3,5%, acestea două fiind cele două niveluri de dobânzi - la facilitatea de depozit şi la cea de credit. Logic, ROBOR nu are cum să fie mai sus de 3,5%, mai ales că, potrivit legislaţiei în vigoiare, avem un plafon pentru acest indice, raportat la dobânda Lombard. În orice caz, tendinţa de creştere a ROBOR vine pe fondul inflaţiei şi al nivelului lichidităţii".

Amintim că, în acest an, a izbucnit un adevărat scandal în jurul indicelui ROBOR, după ce senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a afirmat că băncile manipulează modul de calcul al acestuia, cu colaborarea Băncii Naţionale a României (BNR).

Parlamentarul a avut o serie de audieri la Comisia Economică, pe care o prezidează, pe marginea modului în care se calcula ROBOR în anul 2008. La discuţii au fost invitaţi să participe atât membrii conducerii BNR, cât şi reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

În comisia de anchetă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în vederea creşterii indicelui ROBOR. Chiriţoiu a spus, în ocazia audierilor de la Parlament: "În acele zile, este vorba de trei zile din octombrie 2008, ROBOR a crescut foarte mult. Era o criză globală, cursul se depreciase puternic. ROBOR-ul creşte foarte mult, după trei zile intervine BNR şi îl plafonează. Întrebarea era: în cele trei zile ROBOR a crescut în urma unor fenomene din piaţă, indiferent a cui e vina, sau este o înţelegere ilegală? (...) Nu am găsit dovezi din acele mail-uri că ei s-au înţeles să ducă peste piaţă nivelul ROBOR. Am înţeles că se plângeau că sunt prea mici cotaţiile, că, influenţate de BNR, nu sunt la nivelul pieţei".

Acesta a adăgat că Executivul european a supervizat investigaţia şi nu a găsit niciun indiciu că a fost încălcată legea.

Săptămâna trecută, Autoritatea de Concurenţă a desecretizat Raportul întocmit în 2008 pe ROBOR. Concluziile lucrării evidenţiază, printre altele, că la calculul ROBOR participă un număr de zece bănci "alese de către BNR pe baza unor criterii specifice (activitatea pe piaţa monetară interbancară, limitele pentru depozitele în RON acordate de instituţia de credit altor participanţi, limitele altor instituţii de credit pentru depozitele în lei acordate acestei instituţii de credit)". Băncile participante au cote egale pe piaţa Fixingului.

Conform documentului citat, prevederile legislative din domeniu au ca scop asigurarea premiselor pentru crearea unor indici de referinţă siguri, de încredere, care să reflecte nivelul real al dobânzilor la care se efectuează tranzacţii cu depozite în lei pe piaţa monetară interbancară românească: "Ţinând seama de relevanţa şi funcţionalitatea sa, indicele ROBOR este utilizat ca indicator/referinţă în contractele de împrumut în lei, cu dobândă variabilă, acordate de către instituţiile financiare atât persoanelor fizice (retail), cât şi persoanelor juridice (clienţi corporate) şi municipalităţilor (autorităţi publice), fie direct, fie inclus în cadrul dobânzii interne a băncii.

Prin urmare, orice fluctuaţie a aces­tui indice va avea impact imediat sau la o anumită scadenţă (în funcţie de condiţiile negociate prin contract) asupra consumatorilor finali (se va reflecta atât în dobânda variabilă a creditelor în derulare, cât şi asupra ofertelor de creditare adresate viitorilor/potenţiali clienţi)".

Raportul instituţiei de concurenţă asupra ROBOR arată că, analizând contextul economico-financiar aferent lunii octombrie 2008, s-a constatat existenţa unor evenimente/turbulenţe de natură să afecteze funcţionarea normală a pieţei interbancare în ansamblul ei şi, corelativ, piaţa de Ia momentul Fixingului, cu impact la nivelul dobânzilor aferente operaţiunilor de atragere/plasare depozite în lei.

Potrivit Consiliului Concurenţei, comportamentul neomogen al băncilor a fost oprit prin intervenţia fermă a BNR, care, în calitate de reglementator, a decis modificarea legislaţiei, în sensul introducerii unui nivel maxim recomandat al dobânzilor individuale la depozitele plasate (25% peste rata Lombard), astfel încăt să evite o transferare a costurilor asupra consumatorilor finali.

În acest an, senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a convocat atât conducerea BNR, cât şi pe cea a instituţiei de Concurenţă, pentru audieri pe marginea modului de calcul al ROBOR. Parlamentarul consideră că băncile manipulează modul de calcul al ROBOR, sub supravegehrea Băncii Naţionale.

Referitor la noua formulă de calcul în funcţie de care vor fi stabilite dobânzile la creditele în lei, modificările aduse în Comisia Economică a Senatului reglementării în cauză prevăd că instituţiile de credit au obligaţia ca, în decurs de 60 de zile, să adapteze contractul conform noilor dispoziţii legale. După expirarea termenului, prin notificarea debitorului, efectele contractului sunt suspendate de drept până la momentul adaptării contractului.

Formula de calcul în care noul indicator înlocuieşte indicele ROBOR nu aduce, însă, schimbări majore în ceea ce priveşte sumele pe care clienţii băncilor ar urma să le achite pentru rate, susţine analistul economic Dragoş Cabat.

Domnia sa ne-a declarat, recent: "Nu este nicio mare schimbare. În primul rând, rata va fi mai volatilă pentru că este stabilită în funcţie de tranzacţiile care se vor face, efectiv, pe piaţa interbancară, fiind o medie ponderată cu volumele de tranzacţionare. Cel mai mult se tranzacţionează la dobânzile overnight, la o zi şi la o săptămână şi abia după, mult mai puţin, cele la trei, şase, nouă luni sau un an. Dobânzile la termen scurt sunt mult mai volatile, ele scad în funcţie de câtă lichiditate este pe piaţă şi de mulţi alţi factori, astfel că uneori vor fi peste nivelul clasicului indice ROBOR, iar alteori vor fi sub pragul acestuia - faţă de 3,2%, noul indice poate să fie 3,1% sau poate să ajungă la 3,4%, adică 10-15 lei în plus sau în minus. Nu o să moară nimeni, nu o să plătească nimeni nici rate duble sau triple, dar nici la jumătate faţă de cât plăteau până acum".

În opinia analistului economic, faptul că noul indicator depinde foarte tare de lichiditatea din piaţă nu este de dorit, pentru că, în viitor, în cazul unui atac speculativ la leu, spre exemplu, Banca Naţională a României ar trebui să susţină moneda, iar unul dintre instrumentele prin care ar putea să facă acest lucru va fi prin retragerea lichidităţii de lei din piaţă, astfel încât să evite presiunea pe moneda naţională. Ca urmare, conform analistului, efectul imediat va fi acela că vor sări foarte tare dobânzile interbancare la termen scurt şi de aici şi volatilitatea.