Irlanda a devenit, la finele săptămânii trecute, primul stat din zona euro care a ieşit din programul de asistenţă financiară internaţională (bailout), în valoare de 85 de miliarde euro, acordat în 2010 de FMI şi Uniunea Europeană.
Ministrul irlandez de finanţe, Michael Noonan, a declarat că evenimentul reprezintă un moment de referinţă, dar nu şi "capătul drumului". Potrivit afirmaţiilor sale, deficitul bugetar şi datoria publică sunt prea mari, astfel că politicile duse până acum "trebuie să continuie".
În schimbul ajutorului financiar acordat Irlandei, troica creditorilor (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) a impus majorarea impozitelor, vânzarea unor active publice şi alte reforme structurale dure. Conform planului, unele bănci mici au fuzionat, dând naştere unor instituţii financiare viabile, iar "Anglo Irish Bank" a fost lichidată.
Pentru acest an, autorităţile de la Dublin anticipează o creştere economică de numai 0,2%, urmată de un avans de 2% în 2014.