Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, într-un interviu acordat agenţiei Xinhua, că instituţia pe care o conduce a luat măsuri ca să se pregă-teas-că în faţa riscului de extindere a crizei din Greciei.
"Sistemul bancar românesc nu are o expunere directă pe criza datoriilor suverane din Grecia, dar există canale posibile de extindere şi acestea trebuie să fie strict monitorizate", a precizat domnia sa.
Guvernatorul BNR a adăugat: "Am cerut băncilor mamă să majoreze capitalul cu mult înainte ca băncile europene să fie supuse testelor de stres. (...) Pot să vă spun că testele noastre de stres şi cerinţele de capital au fost mult mai dure decât în cazul testelor realizate în Europa".
Domnia sa a explicat că situaţia din Grecia se poate manifesta în ţara noastră pe calea capitalului, dar acest canal este foarte îngust şi până acum a funcţionat în sens invers.
"Pentru noi, canalul capitalului a func-ţionat în mod pozitiv, adică băncile mamă şi-au majorat contribuţiile de capital către subsidiarele din România", a precizat Mugur Isărescu.
În plus, domnia sa a declarat că la ultima reînnoire din primăvară, a acordului de la Viena, a fost nevoie de mai multă flexibilitate, cu scopul ca expunerea băncilor mamă pe România să fie mai flexibilă, în funcţie de nevoile de fonduri ale instituţiilor mamă.
Analistul economic, Călin Rechea, este de părere că această relaxare ar putea avea efecte asupra sistemului bancar de la noi, dacă situaţia din Grecia ar ajunge şi la noi.
"În cazul în care criza din Grecia s-ar extinde în România, băncile ar putea fi forţate să efectueze transferuri intragrup, care să creeze probleme pe piaţa noastră interbancară", ne-a declarat domnia sa.
Călin Rechea a adăugat că portofoliile titlurilor de stat ale băncilor comerciale, care au crescut în 2008, ar putea fi folosite de BNR drept colateral, în cazul unei crize.
• Isărescu: Nu exclud anumite ieşiri de capital care ar putea să aibă o influenţă pentru România
Guvernatorul BNR a mai declarat pentru agenţia de presă chineză că pot exista situaţii în care băncile mamă să retragă sume de bani din ţara noastră.
Domnia sa a precizat: "Nu exclud anumite ieşiri de capital care ar putea să aibă o influenţă pentru România. De exemplu, în cazul în care expunerea unei bănci faţă de subsidiara sa din România ar fi redusă brusc. Însă, monitorizăm retragerile de capital şi credem că acest canal de contagiune, via mişcările de capital, nu va crea turbulenţe pe piaţa din România".
Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, ne-a declarat că nu ar avea sens ca băncile greceşti mamă să-şi retragă sumele de bani de la noi.
"Mai degrabă ar putea să vândă anumite operaţiuni", ne-a precizat domnia sa.
Laurian Lungu ne-a explicat că problema anumitor bănci greceşti este că vor trebui să atragă noi capitaluri, pentru că, temporar, nu vor mai putea accesa finanţări de pe pieţele interbancare sau de la Banca Centrală Europeană.
În ceea ce priveşte piaţa interbancară din zona euro, Călin Rechea ne-a precizat că s-ar putea ajunge la o criză de lichiditate şi ar putea fi nevoie de recapitalizarea Băncii Centrale Europene.
Guvernatorul BNR a mai afirmat că este îngrijorat de canalul psihologic al contagiunii: "Într-o situaţie de criză, atmosfera este puternic iraţională. Însă, suntem pregătiţi să facem faţă şi unui asemenea scenariu. Am învăţat cum să trimitem mesaje în aşa fel încât un asemenea impact să fie limitat".
Laurian Lungu ne-a precizat că este importantă reacţia pieţei, deoarece dacă se va face abstracţie de efectul numit panică, atunci impactul nu va fi mare.