Israelienii îşi aleg astăzi noul Parlament

Astăzi au loc alegerile parlamentare în Israel, într-un moment în care atenţia lumii este orientată către alte subiecte. Premierul Benjamin Netanyahu este creditat cu şanse mari să îşi păstreze func­ţia. Potrivit analiştilor, interesul scăzut este o urmare a percepţiei că rezultatul alegerilor nu va influenţa în mod semnificativ restul globului.

Analistul politic Hanan Crystal spune: "A lipsit, în această campanie, un duel sângeros şi pasional, care ar fi putut să aibă loc dacă Netanyahu ar fi avut în faţa sa un adversar de calibrul predecesorului său, Ehud Olmert".

La nivel naţional, alegerile urmea­ză să se stabilească componenţa noului parlament al ţării, denumit Knesset, precum şi a guvernului.

Aceste alegeri în vederea unei legislaturi de patru ani, prevăzute iniţial pentru octombrie 2013, au fost devansate, pentru 22 ianuarie, de către premierul Benjamin Netanyahu.

Primul ministru israelian este ales dintre membrii Knessetului.

Toţi cetăţenii israelieni care au cel puţin 18 ani împliniţi în ziua alegerilor pot vota. Israelul are un singur colegiu electoral, candidaţii reprezentând partidele din care fac parte, şi nu unităţi administrative. Partidele sau alianţele de partide trebuie să înainteze listele de candidaţi înainte de alegeri.

La alegerile de astăzi participă 34 de partide.

Parlamentul este ales prin vot direct, iar cele 120 de locuri sunt ocupate proporţional cu numărul de voturi pe care fiecare partid îl primeşte la alegeri. Pentru a face parte din Knesset, un partid trebuie să obţină cel puţin 2% din numărul total de voturi exprimate. Voturile pe care un partid le primeşte, dar care nu sunt suficiente pentru obţinerea unui loc adiţional, pot fi transferate unui alt partid, ca urmare a unor acorduri încheiate înainte de alegeri. În cazul în care nu există o astfel de înţelegere, voturile în surplus urmează să fie distribuite în funcţie de ponderea partidelor în opţiunile de vot.

Toţi cetăţenii israelieni cu drept de vot sunt înregistraţi automat ca votanţi. Soldaţii activi pot vota în urne amplasate în unităţile militare în care aceştia se află. Pentru persoanele deţinute, precum şi cele imobilizate pe paturile de spital, autorităţile realizează aranjamente speciale. Cetăţenii cu dizabilităţi au rezervate 1.549 secţii de votare speciale.

Legea nu permite votul de la dis­tanţă, iar, în normal, votarea se face doar de pe teritoriul Israelului, excepţie făcând cazurile cetăţenilor aflaţi în afara ţării cu afaceri oficiale. Aceştia pot vota în ambasadele şi consultatele israeliene, precum şi pe vasele aflate sub pavilion israelian.

Procedura de votare presupune selectarea bucăţii de hârtie corespunzătoare partidului dorit, plasarea acesteia într-un plic şi introducerea plicului în urnă.

Identificarea alegătorilor se face pe baza cărţii de identitate, numită "teudat ze'hut", cu poză, a unui paşaport israelian valid sau a unui permis de conducere valid, ambele având poză, precum şi a cardului de identificare ca membru al Knessetului. Ministerul de Interne poate să aprobe identificarea unor persoa­ne fără fotografie, în cazuri speciale, precum cele ale femeilor musulmane care poartă văl.

Ziua de alegeri este liberă, pentru a permite ca toţi cetăţenii cu drept de vot să poată vota. Persoanele aflate în afara circumscripţiei electorale în această zi beneficiază de transport public gratuit. Urnele s-au deschis, astăzi, la ora 07:00 şi se închid la ora 22:00. În comunităţi de dimensiuni reduse, spitale şi închisori, votarea de face între orele 08:00 şi 20:00. În cazul în care toţi alegătorii dintr-o secţie de votare au votat, secţia se poate închide înainte de ora prevăzută.

• În ambasade, consulate şi baze militare, votul are loc cu câteva zile înainte de ziua alegerilor

La sediile misiunilor diplomatice israeliene din străinătate şi pe vasele israeliene, votul are loc cu 12 zile înaintea zilei alegerilor, iar la bazele militare, cu 72 de ore.

Toţi cetăţenii israelieni având vârsta de minim 21 de ani pot participa în cursa electorală, în cazul în care legea nu le interzice acest lucru. Persoanele care deţin funcţii oficiale de rang înalt, precum cele ce preşedinte al ţării, de rabin şef sau de conducători ai armatei, trebuie să îşi dea demisia din aceste funcţii înaintea alegerilor în perioada specificată în lege.

Tribunalele pot să ridice dreptul de vot al unei persoane. De asemenea, Comitetul Electoral Central poate interzice candidatura unor persoane care, în mod explicit sau implicit, au negat existenţa Israelului ca "statul poporului evreu" şi/sau a caracterului democratic al ţării şi/sau au incitat la rasism. Aceste decizii pot fi atacate la Curtea Supremă, care a întors o serie de decizii ale Comitetului.

Alegerile parlamentare au loc din patru în patru ani, cu excepţia cazurilor în care Knessetul alege să se dizolve, nu aprobă bugetul în primele trei luni ale anului fiscal, este dizolvat de către Primul-Ministru, precum şi în cazul în care Guvernul a fost demis, în urma unei moţiuni de cenzură, şi nu s-a putut forma un nou executiv.

În acelaşi timp, Knessetul poate decide, cu votul a cel puţin 80 de membri, să îşi prelungească termenul, peste termenul legal de patru ani, în cazuri speciale. Un asemenea caz a avut loc în anul 1973, când alegerile au fost amânate cu două luni, din cauza războiului de Yom Kippur, când o coaliţie de state arabe, condusă de Egipt şi Siria, a atacat Israelul.

Guvernul israelian este, de asemenea, ales pentru o perioadă de patru ani, care poate fi redusă, în cazul în care Primul-Ministrul nu îşi poate duce la îndeplinire mandatul, ca urmare a decesului, demisiei, incapacitării permanente, punerii sub acuzare sau a pierderii calităţii de membru al Knessetului. În aceste cazuri, un membru al guvernului care ocupă şi funcţia de parlamentar poate ocupa poziţia de premier interimar.

• Statul - principalul finanţator al partidelor

Statul israelian acoperă cea mai mare parte a bugetelor partidelor politice. Legea Finanţării Partidelor prevede că fiecărei grupări îi este alocată o sumă care să le acopere chletuielile electorale. Fiecare partid primeşte o alocare de o unitate de finanţare, care se acordă pentru fiecare loc obţinut în parlamentul anterior, plus o unitate acordată retroactiv pentru fiecare mandat câştigat în noul parlament, împărţit la doi, plus o unitate adiţională. În prezent, o unitate de finanţare este de 1,34 milioane şecheli (aproximativ 350.000 dolari americani). Partidele nou intrate în Knesset primesc o alocare similară, retroactivă, în funcţie de numărul de locuri obţinute. La ultimele alegeri, care au avut loc la data de 24 februarie 2009, statul a plătit 160 milioane şecheli (38 milioane dolari) pentru finanţarea partidelor.

Legea privitoare la finanţări din alte surse, precum cotizaţii ale membrilor şi sponsorizări, este strictă şi limitativă, niciunui partid nefiindu-i permis să primească din partea unei gospodării mai mult de 2.300 de şecheli (600 dolari) într-un an electoral, respectiv peste 1.000 şecheli în ani neelectorali. Persoanele care nu pot vota, cum sunt cele care nu deţin cetăţenia israeliană, nu pot susţine financiar un partid sau unul sau mai mulţi candidaţi. Companiilor le este interzis să facă donaţii către partide.

Clipurile de campanie încep să fie difuzate la posturile de televiziune cu 21 de zile înainte de alegeri. Transmisiunea acestor clipuri la televiziuni şi posturi de radio este gratuită, realizarea conţinutului câzând în responsabilitatea partidelor. Cumpărarea de spaţiu de emisie nu este permisă. Legea electorală prevede că fiecărui partid i se acordă acelaşi număr de minute de publicitate, la care se adaugă un număr de minute direct proporţional cu numărul de membri în precedentul parlament. Spaţiul pe care partidele îl pot cumpăra în ziare este, de asemenea, limitat prin lege. Alte interdicţii vizează utilizarea imaginii copiilor sub vârsta de 15 ani, a armatei şi a victimelor terorismului, fără acordul acestora din urmă sau, în cazul în care sunt decedaţi, a familiilor acestora.