Italia, cel mai important cumpărător de teren agricol în ţara noastră

Suprafaţa agricolă deţinută de străini în România, la începutul anului 2012, era de circa 800.000 de hectare (8,5% din suprafaţa arabilă), potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR). Agricultorii români cred, însă, că în realitate, suprafaţa deţinută de stră­ini ar fi mult mai mare decât cea care apare în datele oficiale ale MADR.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. De asemenea, Ungaria deţine 8,17% din cele peste 700.000 de hectare deţinute de străini, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

Agenţia non-guvernamentală GRAIN care militează pentru drepturile micilor fermieri a lansat un raport cu numele principalelor companii străine implicate în achiziţiile de suprafeţe agricole din ţara noastră.

Pe primul loc se află societatea italiană de asigurări "Assicurazi­oni Generali" (4.650 hectare şi 350 hectare de viţă-de-vie), companiile dandeze Ingleby şi FirstFarms (18.000 de hectare împreună), fondurile germane de investiţii Germanagrar (8.000 hectare) şi Agrarius (3.700 hectare), olandezii de la DN Agrar (au 2.000 de vaci şi 11.000 de hectare de teren), producătorul de biodiesel Prio Foods (25.000 ha), un grup de oameni de afaceri libanezi care controlează firmele Agro Chirnoghi şi Maria Trading (25.000 de hectare) şi banca olandeză Rabobank sunt cei mai mari investitori în teren agricol din ţara noastră.

Totodată, începând cu anul 2014, conform directivelor tratatului de aderare la Uniunea Europeană privind obligativitatea liberalizării pieţei funciare, investitorii străini vor putea achiziţiona teren agricol fără niciun fel de restricţie.

• Daniel Constantin: "Nimic pentru protejarea terenurilor agricole după liberalizarea pieţei"

Niciun guvern începând din 2005, de când se ştie că piaţa funciară va fi liberalizată la 1 ianuarie 2014, nu a luat nicio măsură pentru protejarea terenurilor agricole astfel încât să rămână în posesia românilor, a declarat ieri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Domnia sa a spus: "Din anul 2007, odată ce am devenit stat membru al UE, societăţile care s-au înfiinţat în România de către străini au putut cumpăra terenuri agricole. Aceasta chestiune se ştia încă din 2005, când s-a semnat tratatul de aderare, că se va liberaliza piaţa funciară, şi vă reamintesc că până acum nu s-a luat nicio măsură de toate guvernele precedente".

El a spus că statul caută soluţii în perspectiva liberalizării pieţei, care vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2014: "Avem mai multe soluţii în vedere, care pornesc de la gajarea cu terenurile agricole, care să fie aplicată în 2013, şi alte măsuri care să intre în vigoare cu liberalizarea din 2014. Aceste măsuri pot însemna condiţionarea celor care vor să cumpere terenuri agricole de o experienţă în domeniul agriculturii în statul din care provin, o experienţă care să fie de 3-5 ani, sau obligarea acestuia ca terenul respectiv să fie păstrat în zona agricolă".

• "Vânătoare a pământului", la nivel mondial

În ultimii 10 ani, la nivel mondial, mai mult de 495 milioane de hectare de pământ au fost vândute sau concesionate străinilor.

Motivul pentru această "vânătoare a pământului", după cum o numesc autorii raportului Infoportal, rezidă în creşterea cererii pentru materii prime precum apă, cereale şi gaze naturale.

Investitorii sunt în competiţie pentru achiziţiile în zone agricole, astfel încât aproximativ 45% din contractele oficiale vizează pământul fertil şi cultivabil.

Şi zonele forestiere sunt afectate de "vânătoarea" de pământ. Peste 24% din tranzacţiile cu pământ se fac în zonele forestiere. Mai mult din 60% din totalul suprafeţelor cumpărate de străini sunt sunt uşor accesibile tranzitului şi cu o densitate a populaţiei de mai mult de 25 de persoane pe kilometru pătrat.

Principalii investitori sunt, conform aceluiaşi raport, marile puteri Occidentale precum Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, dar şi ţările pactului BRICS, mai cu seamă China, Brazilia, Africa de Sud şi India.

Cumpărătorii provin din ţări cu un produs intern brut de aproximativ 4 ori mai mare decât al ţărilor unde se fac achiziţiile, şi care, în mare măsură, sunt importatoare de materie primă şi de hrană. Statutul acestora este deopotrivă public cât şi privat, companiile private deţin în prezent aproximativ 30 de milioane de hectare de pământ, firmele de stat, 11,5 milioane de hectare, fondurile de investiţii, 3,3 milioane de hectare.

Zonele unde s-au realizat cele mai multe vânzări de pământ se găsesc în Africa (56 de milioane de hectare deţinute de investitorii străini), Asia (18 milioane de ha), America Latină (circa 7 milioane de ha).