Italia cere reglementarea activităţii angajaţilor din economia informală

Italia va cere norme mai dure care să reglementeze activitatea angajaţilor din economia informală (gig economy), la summitul miniştrilor Muncii din G20, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Italia, care deţine preşedinţia G20 (grupul celor 20 de economii dezvoltate şi emergente), găzduieşte în Catania, în perioada 22-23, reuniunea miniştrilor Muncii şi Educaţiei din G20.

Într-un interviu acordat publicaţiei La Repubblica, ministrul Muncii din Italia, Andrea Orlando, a declarat că statele ar trebui să ceară marilor companii, cum ar fi Amazon, să-şi asume responsibilitatea pentru condiţiile de muncă de la furnizorii lor, ca parte a reformelor necesare pentru a se asigura că sunt bine trataţi contractorii.

"Marile corporaţii trebuie de asemenea să-şi asume responsibilitatea pentru cele mici. Ele nu mai pot spune că nu sunt interesate de ce se întâmplă în afara zonei lor", susţine oficialul italian.

Summitul G20 din Sicilia vine după ce recent Comisia Europeană a lansat prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale, notează sursa citată.

De asemenea, reuniunea are loc pe fondul nemulţumirii opiniei publice italiene în urma decesului unui sindicalist, ucis vineri de un şofer de camion în timpul unui protest contra disponibilizărilor la compania americană de logistică FedEx. Sindicatele susţin că eroziunea salariilor şi a drepturilor angajaţilor este cauzată de relocare şi de utilizarea algoritmilor de gestionare a forţei de muncă pe platformele internaţionale.

Aplicarea normelor sindicale la platformele cu sediul în străinătate este dificilă dar asta nu ar trebui să ofere o scuză companiilor să evite standardele de angajare. "Nu este o coincidenţă că acesta va fi un subiect de discuţie la summitul G20", a declarat Orlando.

În primul raport dedicat efectelor platformelor digitale asupra pieţei muncii, publicat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), se arată că platformele digitale au crescut de cinci ori în ultimul deceniu, oferind oportunităţi unora, dar erodând de asemenea drepturile angajaţilor.

De la aplicaţii de ride-sharing, cum ar fi Uber, şi pieţe online, precum UpWork, care leagă lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă şi clienţii, până la softul care permite angajatorilor să-i supervizeze pe angajaţi, platformele digitale au transformat natura muncii, potrivit raportului instituţiei cu sediul la Geneva.

"În stadiul optim, toate aceste platforme furnizează noi oportunităţi. Sunt oportunităţi pentru angajaţii cu handicap, pentru cei din zone izolate. Există dovezi că cei care nu au fost angajaţi sau au fost marginalizaţi şi-ar putea găsi calea pe piaţa forţei de muncă", a afirmat Guy Ryder, şeful OIM, într-un interviu acordat Reuters.

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a accelerat trecerea la economia digitală, a schimbat modul în care munca a fost timp de decenii organizată şi reglementată. În urma pierderii locurilor de muncă, milioane de persoane oferă servicii la cerere, de exemplu taximetrişti, livratori, sau servicii de îngrijire a copiilor. Dar în multe cazuri aceste activităţi sunt prost plătite - jumătate din lucrătorii online câştigă sub doi dolari pe oră - şi nu au acces la tradiţionale beneficii de care se bucură angajaţii - contracte colective de muncă, asigurări şi protecţia în cazul rănirii în timpul muncii, se arată în raport.

În general platformele clasifică angajaţii ca contractori independenţi iar drepturile lor depind de condiţiile stabilite de platformă şi nu legislaţia muncii. Organizaţia Internaţională a Muncii susţine că există inegalităţi semnificative în rândul platformelor, angajaţii din ţările în curs de dezvoltare câştigând cu 60% mai puţin decât cei din statele dezvoltate.

Ryder a cerut ca drepturile angajaţilor deja stabilite în lumea "analogă" - cum ar fi asigurări de sănătate şi şomaj - să fie protejate şi în lumea platformelor, apreciind că dezechilibrele pot fi rezolvate printr-un dialog extins şi cooperarea autorităţilor de reglementare.