IULIAN FOTA, FOST CONSILIER PREZIDENŢIAL PENTRU PROBLEME DE SECURITATE NAŢIONALĂ: "Suntem în pragul celei mai serioase crize americano-turce din ultimii 30 de ani"

Turcia a declanşat un nou conflict în relaţia pe care o are cu SUA, ca membru al Alianţei Nord Atlantice (NATO), după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că a bătut palma cu omologul său rus Vladimir Putin pentru achiziţionarea unor sisteme de rachete antiaeriene ruseşti S-400. Anunţul lui Erdogan a atras reacţii dure din partea Statelor Unite ale Americii, Washington-ul ameninţând, prin vicepreşedintele american Mike Pence, că "nu va sta cu braţele încrucişate" în timp ce o ţară membră NATO cumpără arme de la un adversar. Printre alte sancţiuni, SUA va împiedica Turcia să primească avioane de vânătoare americane stealth F-35.

În ciuda avertismentelor venite dinspre America, Erdogan, care s-a întâlnit, luni, la Moscova cu Vladimir Putin, a anunţat, totuşi, că tranzacţia cu Rusia va avea loc, urmând ca rachetele ruseşti să fie furnizate începând din luna iulie.

Mişcările care au loc în relaţia Turcia-Rusia-SUA au stârnit comentarii cel puţin îngrijorătoare din partea strategilor de la noi şi din afara ţării.

Suntem în pragul celei mai serioase crize americano-turce din ultimii 30 de ani, consideră Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pentru probleme de securitate naţională. Domnia sa ne-a explicat: "Această criză serioasă evident că ne va pune şi pe noi într-o postură delicată, pentru că este vorba de NATO, de Marea Neagră, de relaţiile noastre bilaterale, iar noi avem relaţii bune şi cu unii şi cu alţii. Este o altă dovadă a vremurilor foarte periculoase pe care le trăim".

Vizita lui Erdogan la Moscova va stârni mari semne de întrebare în ceea ce priveşte loialitatea Turciei faţă de NATO, mai consideră Iulian Fota, menţionând: "Am văzut comentarii internaţionale şi unii dintre specialiştii din afara ţării chiar avansează ideea că Turcia ar trebui să părăsească Alianţa Nord Atlantică. În general, în ultimul timp, turcii au avut o politică relativ autonomă faţă de Occident şi mai ales faţă de SUA şi de NATO, dar deja parcă împing prea departe această autonomie a lor. Loialitatea aceasta internaţională este ca un elastic, de care poţi trage dar trebuie să ai grijă să nu îl rupi. Turcia este la limita elasticităţii în relaţia cu NATO, este gata să rupă elasticul care priveşte loialitatea ei faţă de Alianţa Nord Atlantică şi în primul rând faţă de SUA. Între aceste două state au fost multe încordări în ultimii doi ani. De aceea spun că suntem în pragul celei mai serioase crize americano-turce din ultimii 30 de ani, ce poate avea efecte profunde şi asupra NATO şi asupra stabilităţii din zona Mării Negre".

După ameninţările SUA, preşedintele Erdogan a declarat că nimeni nu poate îndemna Turcia, care este un stat suveran, să renunţe la achiziţionarea sistemelor de apărare aeriană S-400 ruseşti. În acelaşi timp, Putin a afirmat, luni, că livrarea sistemului de rachete sol-aer S-400 către Turcia este o prioritate.

Săptămâna trecută, în ocazia aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea NATO, Statele Unite au criticat din nou vehement decizia Turciei de a cumpăra sistemul de rachete rusesc, considerat o ameninţare la securitatea Alianţei, în primul rând a avioanelor militare americane. Ulterior, ministerul american al apărării a anunţat că suspendă livrarea de piese pentru avioanele de luptă F-35 către Turcia, din cauza planurilor acesteia de a achiziţiona sistemul S-400.

Statele Unite, care se tem că tehnologia cu care sunt dotate bateriile S-400 poate colecta date tehnologice despre avioanele militare NATO şi că Rusia poate avea acces la ele, au propus Ankarei rachete americane de tip Patriot, ca alternativă la S-400. Printre altele, Washingtonul evidenţiază că sistenul rus de apărare antirachetă nu este compatibil cu echipamentele NATO.

Erdogan a recunoscut că SUA a propus Ankarei rachete de tip Patriot, însă a apreciat că oferta americană nu este la fel de favorabilă ca a Moscovei.

În cadrul vizitei oficiale în Rusia, Recep Erdogan şi Vladimir Putin au prezidat cea de-a opta reuniune a Consiliului de Cooperare la Nivel Înalt Turcia-Rusia. Ulterior, liderul turc a subliniat că, în cadrul reuniunii, cei doi şefi de state au întărit ideea că nu vor tolera crearea în nordul Siriei a unei structuri care ar deveni o ameninţare pentru Turcia şi pentru integritatea teritorială a Siriei. Erdogan a mai spus, conform presei străine, că sunt determinaţi, în baza înţelegerii comune dintre cele două ţări, să elimine toate ţintele teroriste care vizează securitatea naţională.

Menţionând că Rusia este al treilea cel mai mare partener comercial al Turciei, preşedintele turc a accentuat că relaţia de cooperare turco-rusă este axată preponderent pe domeniul energetic. Volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a crescut cu 15% şi următorul obiectiv este atingerea unei sume de 100 miliarde de dolari, a mai adăugat liderul Turciei.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat satisfacţia faţă de dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi în domeniul economic, şi a anunţat că volumul comerţului bilateral a crescut la 35 miliarde de dolari.

Liderul rus a subliniat şi că relaţiile de cooperare cu Turcia în ceea ce priveşte problemele globale şi relaţiile internaţionale sunt unele strânse.

În cadrul conferinţei de presă pe care a avut-o înainte de plecarea în Rusia, Recep Erdogan a reacţionat dur şi la declaraţiile premierului israelian Benjamin Netanyahu referitoare la anexarea Cisiordaniei.

Preşedintele turc a notat că, prin tot ceea ce face, Natanyahu încalcă dreptul internaţional şi că toate acţiunile Israelului începând din 1948 sunt ilegale. Menţionând că autorităţile israeliene şi acţiunile întreprinse de acestea sunt sprijinite de SUA, Erdogan a subliniat că Turcia va continua să fie alături de Palestina, conform presei străine.

Pe agenda discuţiilor de la Moscova dintre cei doi lideri s-a aflat şi construcţia gazoductului Turkish Stream şi a Centralei Nucleare Akkuyu.