Iulian Fota: Industria de apărare trebuie salvată şi păstrată, dar nu în orice condiţii

• (Interviu cu domnul Iulian Fota, consilier prezidenţial, departamentul Securităţii Naţionale)

Reporter: Strategia naţională de înzestrare a armatei a fost adoptată în CSAT, anul trecut. Până în 2015, ţara noastră trebuie să facă investiţii masive în domeniul apărării, însă lipsa fondurilor a tot amânat acest angajament faţă de NATO. Care este situaţia planului naţional de înzestrare al armatei?

Iulian Fota: Într-adevăr, înzestrarea armatei nu este nemaipomenită şi trebuie să reprezinte o preocupare majoră, fiind necesară garantării securităţii naţionale. Este, în primul rând, un angajament faţă de propria noastră ţară. România are nevoie de un plan clar pe termen mediu şi lung, plecând de la nevoile reale ale armatei şi nu neapărat de la afinităţile noastre pentru o firmă sau alta. Planul de înzestrare al armatei trebuie să fie foarte responsabil şi raţional, în concordanţă cu resursele financiare dis-ponibile. Desigur, să discutăm într-o perioadă atât de complicată din punct de vedere economic despre înzestrarea armatei nu este simplu, mai ales că sunt şi alte nevoi, în zona educaţiei sau a sănătăţii. Chiar dacă acum este pace, viitorul nu pare chiar simplu. Să învăţăm din istorie şi să nu uităm ce s-a întâmplat înainte de începutul celui de-al Doilea Război Mondial, când am pierdut teritorii. Să nu ajungem, din nou, să ne întrebăm cu surprindere, cât costă un avion sau de ce armata nu are avioane, precum în Consiliul de Coroană, în 1940. Chiar dacă în acest an s-ar putea ca banii să fie insuficienţi, putem face un lucru la fel de important. Putem să gândim, să gândim bine şi eficient, să realizăm un plan de înzestrare şi mai bun, să căutăm soluţii mai practice la problemele noastre. Să gândeşti bine nu costă! Chiar şi marile puteri, când financiar au ani grei, valorifică timpul gândind bine, pentru ani mai bogaţi. Noi, în schimb, am avut perioade în care am avut bani, dar am gândit prost sau deloc şi nu ne-am ales cu nimic. Au fost ani în care MApN a întors la bugetul de stat sute de milioane de euro. Cel mai important lucru este, acum, să gândim corect şi să folosim mai bine puţinii bani pe care îi avem. O soluţie ar fi bugetarea multianuală şi stabilirea clară a unor reale priorităţi.

Reporter: În aceste condiţii, cum apreciaţi situaţia industriei naţionale de apărare?

Iulian Fota: Industria de apărare trebuie salvată şi păstrată, dar nu în orice condiţii. Ea trebuie transformată într-o industrie de securitate naţională. Statul este dator să-şi cheltuiască banii eficient şi responsabil. Nu putem să ţinem pe picioare industria de apărare doar de dragul ei, când industria naţională este ineficientă şi nu produce ceea ce ne trebuie. Nu ne putem bate joc de banii noştri. Au fost situaţii, în trecut, când ceea ce propunea şi oferea industria naţională era mult mai scump şi calitativ inferior faţă de ceea ce puteam cumpăra de la aliaţi. Pe de altă parte, în ultimii ani, indus-tria naţională a oferit şi produse avan-sate tehnologic, multe compatibile şi la export. Aici cred că ar trebui ca statul să se uite mai atent şi să sprijine. Ne trebuie o industrie de securitate naţională, bazată pe cunoaştere de vârf şi tehnologii avansate. Nu avem nevoie numai de transportoare bune, avem nevoie şi de sisteme şi soluţii avansate care să garanteze securitatea cibernetică, pe cea energetică sau să ne ajute să realizăm protecţia infrastructurii critice. Avem nevoie de o industrie de securitate naţională, care să continue să conţină şi o componentă de apărare.

Reporter: Privind relaţia cu NATO, după discuţiile pentru amplasarea unor componente ale scutului anti-rachetă în Polonia şi Cehia, se vehiculează că ţara noastră, alături de Bulgaria, Turcia sau Grecia, ar putea găzdui elemente ale acestui sistem defensiv. Care este situaţia în acest sens?

Iulian Fota: Varianta Cehia-Polonia reprezenta o soluţie mai degrabă americană. La acea vreme, SUA, îngrijorată de anumite state care puteau lansa un atac, aveau nevoie de sprijinul unora dintre aliaţii europeni că să-şi asigure propiul teritoriu. Acest scut crea o umbrelă de securitate care proteja, în special, teritoriului american, acoperind însă şi o parte din teritoriul Europei. Dezavantajul acelui proiect era că nu acoperea teritoriul tuturor statelor membre NATO - Grecia, România, Bulgaria, Turcia rămânând expuse. Datorită unor considerente de ordin economic şi politic, SUA propune o altă soluţie, centrată pe NATO, şi care să acopere toate statele membre ale Alianţei. Există o listă mai lungă de ţări care pot găzdui aceste elemente, printre care şi România. Suntem, însă, doar la începutul unei discuţii care abia se conturează. Orice cooperare cu Occidentul, cu SUA, şi aliaţii din NATO, este binevenită pentru România. Inclusiv în acest proiect.

Reporter: Cum vedeţi următorul val de lărgire al NATO?

Iulian Fota: Politica de lărgire a NATO rămâne una din cele mai importante. Niciodată Alianţa nu va renunţa la extindere. Însă principala preocupare a NATO, în momentul de faţă, este să-şi definească obiectivele şi priorităţile pentru următorii ani, prin adoptarea unui nou concept strategic. Este vorba despre cum vede NATO lumea, ce priorităţi are, care sunt principalele ameninţări care trebuie gestionate şi ce instrumente şi resurse trebuie să aibă la dispoziţie. Aşteptăm ca NATO să reconfirme valoarea apărării colective - Principiul muschetarilor - "Toţi pentru unul, unul pentru toţi". Privind extinderea, este evident că Balcanii de Vest trebuie să-şi ocupe locul în NATO. Aici vorbim atât des-pre Macedonia, cât şi despre ţări ca Bosnia-Herţegovina sau Serbia, care, în următorii ani, în funcţie de eforturile lor, pot să îşi găsească locul în această alianţă.

Reporter: Cotidianul italian "La Republica" a publicat, în ediţia de vineri, un material potrivit căruia România ar deţine supremaţia serviciilor secrete din Europa. Conform sursei citate, numărul de agenţi secreţi ai ţării noastre ar fi de şase ori mai mare decât al FBI, iar la Oradea s-ar forma un nucleu de spionaj şi contraspionaj numit de NATO. Cum comentaţi aceaste informaţii?

Iulian Fota: Un articol care este şi inexact şi denigrator. Nu ştiu ce se ascunde în spatele său, dar aş putea să băniesc o anumită gelozie profesională. Băieţii noştri sunt chiar buni, pe anumite zone chiar excelând, fiind printre cei mai buni în lume. Iar referirea la NATO mă face să cred că cineva din afara NATO este chiar supărat pe noi. Ce să faci, aşa-i în tenis...

Reporter: Preşedintele Traian Băsescu a înfiinţat, în primul său mandat, Comunitatea Naţională de Informaţii (CNI), un proiect extrem de controversat la acea vreme. Care este situaţia CNI?

Iulian Fota: CNI a fost un subiect controversat pentru că este, mai întâi de toate, o soluţie de tip occidental, cu scopul de a gestiona mai bine un sistem informativ care presupune mai multe servicii de informaţii. Înfiinţarea CNI este un succes al preşedintelui Traian Băses-cu, care a reuşit, în ciuda anumitor voci, să facă acest pas important în primul său mandat. CNI este foarte necesară României. În primul rând, trebuie să plecăm de la premisa că nu suntem o ţară atât de bogată încât să ignorăm ideea de comunitate, aşa cum nu suntem o ţară cu atât de multe resurse intelectuale sau informative încât serviciile noastre să nu coopereze. CNI este de fapt o formă de coordonare a eforturilor. CNI nu este un alt serviciu de informaţii, pentru că nu are agenţii săi şi nu culege informaţii. Din punct de vedere practic, ca factor decident, nu trebuie să primesc zece plicuri de la mai multe instituţii şi să stau să decid care este cel bun. Acest lucru trebuie făcut de o structură specializată, de analiză integrată care corelează şi coordonează activitatea instituţiilor. Acesta este şi rolul unui plan naţional de priorităţi informative.

Reporter: Ce obiective privind CNI îşi propune preşedintele în noul său mandat?

Iulian Fota: Eu cred că CNI ar trebui să capete mai multă substanţă, o altă calitate şi mai multă vizibilitate. Ne propunem practic o mai bună colaborare între serviciile de informaţii. Sunt, însă, probleme conceptuale pe care trebuie să le rezolvăm. De la apariţia serviciilor de informaţii ca instituţii moderne, dis-tincţiile intern - extern, naţional-internaţional sau militar-nemilitar au fost unele fundamentale. Globalizarea a făcut ca aceste distincţii să se estompeze şi este important să urmărim cum această nouă realitate influenţează relaţia dintre servicii. Serviciile noastre, în marea lor majoritate, au o foarte bună colaborare cu aliaţii din NATO şi cu UE, iar CNI trebuie racordată la structuri similare. Nu în ultimul rând, securitatea naţională devine o chestiune tot mai civilă şi trebuie să luăm în calcul acest aspect. Cine ar fi crezut că vom ajunge să avem o reuniune CSAT dedicată unui subiect precum gripa H1N1?

Reporter: Mai mulţi parlamentari au anunţat că intenţionează să formuleze o lege pentru restructurarea serviciilor secrete susţinând, tocmai, că există suprapuneri de sarcini. Cum consideraţi acest demers?

Iulian Fota: În primul rând serviciile noastre, ca instituţii, nu mai sunt secrete. Ele sunt publice, având legi de funcţionare, care legi sunt publice, având sedii publice şi fiind controlate de Parlament. De asemenea, cred că parlamentarii ar trebui mai întâi de toate să constate că serviciile noastre s-au restructurat, deja. În ultimii ani, serviciile noastre au trecut la o organizare de tip occidental, având personal tânăr, instruit în Occident. Ne bucurăm de aprecierea partenerilor occidentali, colaborând foarte bine cu ei. Consider că putem, însă, să discutăm de o continuă adaptare la noile riscuri, iar acest proces nu o să înceteze niciodată.

Reporter: Preşedintele Traian Băsescu trebuie să formuleze o nouă strategie de apărare a ţării, conform Constituţiei. În ce stadiu se află acest proiect?

Iulian Fota: Va fi o strategie de apărare a intereselor naţionale. La acest proiect se lucrează şi aş dori să subliniez că ne străduim să propunem un proiect bun, profesionist, european, simplu, clar şi cu un vădit caracter practic. Un îndrumar de acţiune. Procesul de realizare va fi transparent şi se va baza pe foarte multe consultări cu societatea civilă, mass-media, medii universitare şi academice sau partide politice. Din cele şase luni necesare redactării şi aprobării, cel puţin două vor fi destinate discuţiilor şi consultărilor. Ne dorim un "CCOR", adică o strategie bazată pe "Competenţă, Consultări, Organizare şi Responsabilitate". Când vine vorba de apărarea intereselor naţionale, dacă dorim să avem succes, trebuie ca ţară şi ca cetăţeni, să vorbim toţi în CCOR, cu o singură voce.

Reporter: Scandalul închisorilor CIA în România a revenit în atenţia opiniei publice, în urma unui raport al ONU. Cum comentaţi aceste acuzaţii la adresa ţării noastre?

Iulian Fota: Această problemă este reluată periodic din cauza unor inerţii sau a unor factori externi care urmăresc discreditarea ţării. În opinia mea, este un nonsens tot acest scandal în care vorbim de închisori secrete lângă Constanţa, o zonă turis-tică atât de vizitată, sau de aeroportul Kogălniceanu.

Reporter: În societăţile occidentale se discută tot mai mult despre conceptul de "Smart nation". Consideraţi că acest concept, bazat pe cunoaştere, poate fi aplicat şi în ţara noastră?

Iulian Fota: Viitorul este al "societăţii cunoaşterii" şi nu al flamurilor de diferite culori. Noi trăim într-o epocă a cunoaşterii şi este foarte important să ai o imagine şi o listă exactă despre oamenii competenţi pe care îi ai în ţară şi pe ce domenii pot fi ei folositori statului. Pentru ţara noastră este foarte important, de asemenea, să redescoperim şi să înţelegem ce este acela un specialist şi un om competent. Trebuie oprită deprofesionalizarea României. Am impresia că am uitat că diferenţa între ţările puternice şi cele slabe se face, astăzi, în gestionarea cunoaşterii. Ne trebuie o "Românie inteligentă", o ţară în care să avem o hartă clară a inteligenţelor şi competenţelor pe care le deţinem. Din păcate, mai mulţi specialişti români nu sunt în ţară şi ar trebui să stabilim un minim contact cu ei, acolo unde ei se află. Pe termen mediu şi lung, avem nevoie de inves-tiţii în educaţie, pentru că, fără acest lucru, o să îngropăm toată ţara. Într-o societate a cunoaşterii, nu parapsihologia este de bază, ci ştiinţa şi cunoaşterea în forma sa practică, aplicată.

Reporter: Preşedintele Traian Băsescu a încheiat prima sa vizită oficială, în afara ţării, din noul său mandat. Cum apreciaţi rezultatele vizitei în Republica Moldova şi ce perspective se întrevăd pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale?

Iulian Fota: Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Moldova este una foarte importantă şi nu este o întâmplare că, la începutul celui de-al doilea mandat, prima vizită a sa, în străinătate, a fost acolo. Republica Moldova este o ţară de care ne simţim foarte apropiaţi, în condiţiile în care discutăm despre un singur popor, două ţări. Deşi noi am dorit întotdeauna să avem relaţii bune cu Moldova, din cauza atitudinii foarte ostile a regimului comunist al lui Vladimir Voronin, în ultimii ani, relaţiile noastre nu s-au putut dezvolta. Au fost zece sau douăsprezece acorduri şi documente care ar fi trebuit să fie finalizate în negocierile bilaterale ce au fost însă blocate din cauza atitudinii foarte ostile a fostului regim de la Chişinău. Acum, Republica Moldova are o guvernare cu o orientare pro-europeană clară, des-chisă spre cooperare cu SUA şi UE, inclusiv cu România.

Reporter: Ce acorduri au fost blocate de către regimul comunist?

Iulian Fota: Aceste acorduri sunt chestiuni diplomatice care până să fie încheiate sunt păstrate cu o oarecare discreţie. Sunt acorduri care facilitau cooperarea între cele două ţări, care reglementează relaţii pe zone specifice. Odată cu venirea noului regim moldovenesc, pro-european, multe lucruri s-au deblocat, iar o parte dintre aceste acorduri, deja, sunt într-o fază avansată de dis-cuţii şi de realizare.

Reporter: Ce ar însemna pentru România semnarea tratatului de frontieră cu Moldova, ţinând cont de considerentele istorice?

Iulian Fota: Eu cred că nu acest aspect este cel mai important. Chestiunea tratatului de frontieră este de natură juridică şi trebuie foarte bine explicată şi înţeleasă. Sunt mize mult mai mari care contează în relaţia României cu Republica Moldova. Trebuie să deschidem Chişinăului calea spre Europa prin Balcanii de vest. Nu dorim decât să ajutăm statul independent Republica Moldova să adere la UE.

Reporter: Traian Băsescu a susţinut, cu ocazia vizitei la Chişinău, că, pentru soluţionarea conflictului trans-nistrean - un impediment pentru integrarea europeană a Republicii Moldova -, este necesară o implicare mai activă a UE şi SUA. Este posibilă modificarea formatului de soluţionare a conflictului, schimbând formula "5+2", iar SUA şi UE să devină din observatori, mediatori?

Iulian Fota: Este adevărat că problema conflictului transnistrean este un impediment pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Problemele politice şi de securitate pot fi rezolvate cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv Bruxelles şi Washington, care nu pot ignora ce se întâmplă la graniţa de est a UE şi NATO.

Reporter: Situaţia politică de la Kiev este, de asemenea, în continuă schimbare. Lupta pentru putere este dusă de doi politicieni pro-ruşi, Timoşenko şi Ianukovici, în condiţiile în care pro-occidentalul Ius-cenko nu a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Cum vede Cotroceniul aceste schimbări politice din Ucraina, în condiţiile în care noi avem anumite probleme cu statul vecin privind minoritatea româ-nă, investiţia de la Krivoi Rog, canalul Bâstroe? Traian Băsescu declarase, recent, că îşi doreşte un stat vecin democrat şi stabil...

Iulian Fota: Eu nu mă număr printre cei care exagerează problemele cu Ucraina. Chiar dacă aceastea există, şi nu le neg, sunt probleme gestionabile şi nu ar trebui să reprezinte esenţa relaţiei noastre cu acest stat vecin. Nu Krivoi-Rog este cel important în relaţiile româno-ucrainene. Înţeleg sensibilitatea problemelor de mediu la canalul Bâstroe, dar ele pot fi depăşite. Ucraina este un stat tânăr şi nou, care are sentimentul identităţii şi al statalităţii foarte puternic, excesele sale naţionaliste fiind de înţeles pentru această etapă de dezvoltare ca stat. Nu se pot lăuda, ca noi, cu 150 de ani de statalitate românească. De aceea, cred că şi noi ar trebui să reflectăm mai mult la sensibilităţile statale ucrainene. Eu cred că Ucraina este un stat vecin foarte important pentru Româ-nia. Referitor la alegeri, eu cred că trebuie să aşteptăm rezultatul, să lăsăm poporul ucrainean să-şi hotărască conducătorii. România va fi deschisă spre bună vecinătate şi cooperare cu Ucraina, indiferent cine va fi preşedinte acolo. Noi am fost pentru ei un avocat al aderării la NATO şi UE şi vom continua să le întindem o mână. Nu văd rezultatul alegerilor de acolo ca fiind o problemă pentru România.

Reporter: În ceea ce priveşte Rusia, şeful statului a subliniat că ţara noastră va avea o abordare pragmatică şi o relaţie bună atâta vreme cât interesele noastre vor fi respectate. Ce înseamnă această relaţie pragmatică pe care vrem să o construim? La ce interese făcea referire Traian Băsescu?

Iulian Fota: Noi dorim relaţii bune cu Federaţia Rusă, dar nu în orice condiţii, nu în condiţiile pe care Rusia a dorit să le pună până în acest moment. Nu văd ce s-ar putea reproşa României în relaţia cu Rusia pentru ca să acredităm ideea că avem o relaţie proastă cu Rusia. Cu ce am fi greşit noi în ultimii ani în această relaţie? Nu există elemente concrete în acest sens. Ba dimpotrivă. În schimb, dacă ne uităm la Republica Moldova (n.r. în Transnis-tria) şi vedem că sunt închise şcoli în limba română, stau şi mă întreb de ce şi cine o face? România nu a greşit faţă de Rusia. Însă, dacă unii privesc aderarea noastră la UE şi NATO ca pe o greşeală, atunci da, avem o problemă. Lucrurile pot deveni mai complicate. Pentru a avea relaţii bune cu Moscova ar fi nevoie ca Rusia să accepte occidentalizarea României.

Reporter: Vă mulţumesc!