JANET YELLEN, FOST PREŞEDINTE AL FED: "Aş fi înclinată să reduc dobânzile"

Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, este larg aşteptată să anunţe, mâine, pentru prima dată în peste un deceniu, reducerea dobânzii-cheie cu cel puţin 25 de punc­te de bază la finalul şedinţei de politică monetară ce începe astăzi, potrivit CNBC.

Măsura este văzută de pieţele financiare şi analişti drept o acţiune preventivă (eng. insurance cut) în condiţiile în care politicile comerciale ale administraţiei Trump au perturbat lanţurile globale de aprovizionare provocând incertitudine şi o decelerare a economiei mondiale.

Janet Yellen, fostul preşedinte al Fed din perioada 2014-2018, a declarat duminică la o conferinţă economică că, personal, ar fi înclinată să reducă costul creditelor, având în vedere faptul că "economia globală a încetinit, în mare parte din cauza conflictelor comerciale şi a incertitudinii pe care aces­tea au provocat-o companiilor".

Yellen a adăugat totuşi că nu consideră tăierea dobânzilor drept începutul unui ciclu major de relaxare, atâta timp cât economia americană nu suferă o deteriorare severă. "Dar consider că (reducerea) este potrivită", a spus Yellen, punctând că inflaţia este în continuare "prea scăzută" şi că trebuie menţinute condiţiile pentru continuarea expansiunii economice.

Rata inflaţiei în luna iunie în SUA a fost de 1,6%, atât sub ţinta media a Fed de 2%, cât şi sub inflaţia din luna iunie 2018, de 1,8%.

Reducerea costului creditelor ar veni în condiţiile în care economia americană a rămas pe fundamente solide în ultimele luni, iar vineri va fi dat publicităţii raportul preliminar privind numărul de locuri de muncă create în luna iulie. Furnizorul de date Refinitiv se aşteaptă ca raportul să arate că au fost adăugate la economia americană 170.000 de noi locuri de muncă în iulie. În trimestrul al doilea din acest an, economia americană a înregistrat un ritm de creştere de 2,1%, peste aşteptări, în mare parte pe fondul consumului populaţiei (70% din economia SUA - creştere de 4,3% în T2), pe zonele de producţie (investiţii în scădere cu 5,5%) şi comerţ (exporturi în scădere cu 5,2%) fiindu-se simţite efectele negative ale fricţiunilor comerciale.

"Statele Unite nu sunt o insulă", a mai spus Yellen, adăugând: "Suntem parte din economia globală. Ce se întâmplă în restul lumii - în Europa, în Asia - afectează Statele Unite. Şi este de asemenea adevărat că politica monetară a Statelor Unite afectează condiţiile (economice) din întreaga lume".

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină nemodificată dobânda cheie la nivelul zero la întâlnirea de săptămâna trecută, dar preşedintele Mario Draghi a dat de înţeles că, începând cu luna septembrie, condiţiile monetare vor fi relaxate, preşedintele BCE declarând că un pachet de măsuri pentru stimularea zonei euro va fi pregătit până atunci.

Printre măsurile preconizate se numără şi un nou program de relaxare cantitativă (QE), care se aşteaptă să susţină preţurile activelor financiare în speranţa că efectul de creştere al preţurilor se va resimţi şi asupra preţurilor bunurilor, stimulând inflaţia şi economia.

Analiştii americani consideră că BCE aşteaptă ca Fed să acţioneze prima, astfel încât acţiunea de stimul a băncii zonei euro să fie concertată cu cea a băncii americane pentru a avea efectul scontat, în condiţiile în care spaţiul de manevră al politicii monetare în Europa s-a redus după cinci ani de dobânzi negative.

Andreas Treichl, directorul general al grupului austriac Erste, preciza săptămâna trecută în cadrul unei conferinţe la Salzburg că viitorul preşedinte al BCE, Christine Lagarde, va avea foarte puţine măsuri la dispoziţie pentru stimularea economiei în vremuri de "stres" economic, în contextul în care dobânzile vor fi tăiate cu încă 10 sau 20 de puncte de bază în septembrie, şi mai adânc în teritoriul negativ, o mişcare ca va duce la deprecierea monedei unice europene.

La rândul său, Sarah Lien, manager de portofoliu la asset managerul Eastspring Investments, a precizat pentru CNBC, referitor la non-acţiunea BCE de săptămâna trecută: "Stimulii în Europa nu au rezolvat prea multe. (Menţinerea dobânzii) este un non-eveniment. Cu toţii ne aşteptăm ca politica banilor ieftini să continue (în următorii ani), chit că vorbim de Statele Unite sau Europa".

În orice caz, banca centrală americană se află atât sub presiunea pieţelor financiare, cât şi sub presiunea executivului american pentru a reduce cos­tul banilor. Preşedintele Donald Trump a atacat în repetate rânduri Fed pentru creşterile de dobândă de anul anterior, în contextul în care Trump are nevoie de o economie solidă pentru a-şi menţine şansele în alegerile prezidenţiale de anul viitor.

În ceea ce priveşte indicii bursieri americani, aceştia au înregistrat evoluţii pozitive în ultima săptămână, referinţa S&P 500 şi coşul acţiunilor din sectorul tehnologic Nasdaq Composite marcând noi maxime istorice. Pieţele financiare arată o probabilitate de 80% ca Fed să reducă dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, iar analiştii aşteaptă ca banca centrală americană să semnaleze, în plus, disponibilitate pentru viitoare reduceri. Economiştii se aşteaptă la un maximum de trei reduceri din partea Fed în acest an.

Quincy Krosby, şef de strategie la Prudential Financial, a precizat pentru CNBC: "Ştim deja de doi preşedinţi ai Fed care consideră că nu avem nevoie de o reducere a dobânzii, aşa că evident va fi o discuţie asupra datelor economice pozitive. Preşedintele Fed (Jerome Powell), care este în tabăra lui «avem nevoie de o acţiune preventivă», va argumenta că deşi datele economice câştigă în forţă, există îngrijorare cu privire la deteriorarea condiţiilor din cauza incertitudinii privind comerţul şi tarifele".

Krosby a conchis notând că Jerome Powell şi majoritatea oficialilor Fed care susţin o tăiere au precizat în clar în ultimele săptămâni că doresc să "vaccineze" economia în faţa riscurilor de recesiune, în timp ce Stephen Stanley, economist-şef la Amherst Pierpoint, spune că se aşteaptă ca Fed-ul să reducă dobânda o singură dată după care să se oprească, un lanţ de evenimente intuit de altfel şi de Janet Yellen.