Jean-Claude Juncker, votat drept preşedinte al Comisiei Europene

Jean-Claude Juncker a fost ales, ieri, preşedinte al Comisiei Europene de către Parlamentul European. Desemnat la 27 iunie de către 26 dintre cei 28 de şefi de stat şi de guvern din cadrul UE, Juncker a obţinut 422 de voturi din totalul de 751.

Domnia sa a apărat, marţi, în Parlamentul European, moneda euro şi a afirmat că aceasta "protejează Europa", provocând proteste din partea euroscepticilor britanici.

"Moneda unică nu divizează Europa, o protejează", a afirmat Juncker în faţa eurodeputaţilor. El a reamintit, în discursul din Parlamentul European, epoca "războaielor monetare" şi "pierderea demnităţii" statelor, nevoite să accepte deprecierea monedei.

Afirmaţiile sale au provocat proteste în rândurile euroscepticilor britanici, dar şi aplauze. Un eurodeputat britanic din cadrul partidului britanic eurosceptic UKIP l-a întrerupt strigând "Gunoi", ceea ce l-a determinat pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, să intervină pentru a reinstaura calmul.

De asemenea, Juncker a pledat şi pentru înfiinţarea "guvernanţei economice" în zona euro, întrucât "trebuie să se încheie situaţia ridicolă a reprezentării uneia dintre cele mai puternice monede din lume de către reprezentanţi care, de cele mai multe ori, se contrazic".

Totodată, Jean-Claude Juncker s-a referit la criza din zona euro, pe care a gestionat-o în calitatea de preşedinte al Eurogrup şi a afirmat că europenii au fost nevoiţi atunci "să repare în zbor un avion în flăcări": "Am comis şi greşeli", a recunoscut el, deoarece "repararea unui avion în flăcări aflat în zbor nu este uşoară, iar în unele cazuri provoacă arsuri la degete".

Jean-Claude Juncker a declarat că niciun stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deşi statele din Balcani ar trebui să se alăture UE.

"Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani", a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni. "UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28 de state membre", a adăugat el, amintind că 13 ţări au aderat în ultimii zece ani.

"În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană", a adăugat el.

Fostul premier luxemburghez a menţionat de asemenea încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.

După aderarea Croaţiei în 2013, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Kosovo, Albania şi Bosnia-Herţegovina s-au angajat în negocieri mai mult sau mai puţin avansate cu UE, în timp ce procesul pare să fie într-un punct mort cu Turcia.

Juncker a făcut de asemenea apel la "intensificarea eforturilor de cooperare, de asociere şi de parteneriat" cu ţările din "vecinătatea estică", precum Ucraina şi Republica Moldova. "Ucrainenii sunt un popor european şi Ucraina are locul său în Europa", a afirmat el.

El s-a pronunţat de asemenea pentru "o Europă mai puternică pe scena internaţională". "Nu putem să ne mulţumim cu politica noastră externă actuală", a apreciat el, regretând că acţiunea şefei diplomaţiei europene este uneori "înfrânată" de miniştrii Afacerilor Externe din statele membre.