JENS STOLTENBERG, SECRETARUL GENERAL AL NATO: "Asistăm la cea mai mare concentrare de forţe militare de după Al Doilea Război Mondial"

• Stoltenberg: "Grup de luptă NATO în România, sub comanda Franţei"

Miniştrii Apărării din ţările membre NATO s-au reunit ieri, la Bruxelles, ca să abordeze un plan de creare a unor noi grupuri multinaţionale de luptă în Europa de Sud-Est, în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, care au generat, recent, temeri legate de un posibil război în Europa.

După prima parte a reuniunii de ieri (n.r. întrunirea este programată să continue şi astăzi), secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat: "Nu vedem niciun semn de dezescaladare pe teren, nici retrageri de trupe ale Rusiei, nici de echipamente. Rusia menţine o forţă masivă de atac. Asistăm acum la cea mai mare concentrare de forţe militare de după Al Doilea Război Mondial. Am avertizat Rusia că eventuală o agresiune va avea un cost mare. Dar, NATO rămâne pregătită pentru dialog. Nu este prea târziu pentru îndepărtarea Rusiei de pe marginea conflictului. Nu vom face compromisuri cu privire la principiile de bază ale Tratatului Alianţei. Nu ştim ce se va întâmpla în Ucraina, dar avem de-a face cu o criză a securităţii în Europa".

Conform declaraţiilor domniei sale, aceasta este, din păcate, "noua normalitate în Europa", drept pentru care NATO a decis să ia în considerare formarea de grupuri tactice de luptă. "Salut oferta Franţei de a conduce grupul din România", a afirmat Jens Stoltenberg, adăugând: "Am vizitat România, ţara este pregătită să găzduiască grupuri de luptă, iar Franţa este dispusă să conducă grupul de luptă de acolo".

Oficialul NATO nu a oferit detalii cu privire la momentul când se va constitui acest grup de luptă. "Nu a fost luată o decizie finală încă, aceasta va fi luată pe baza evaluărilor comandanţilor militari", a spus domnia sa.

Amintim că, marţi, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat, la o conferinţa de presă comună cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholf, că Rusia nu doar retrage unele forţe de la graniţa cu Ucraina, dar nici nu doreşte un război.

Şi Ministerul rus al Apărării a publicat marţi imagini din care rezultă că retrage unele trupe după efectuarea de exerciţii la graniţa cu Ucraina, dar, cu toate acestea, preşedintele american Joe Biden a declarat că nu vede încă dovezi ale unei retrageri a trupelor ruseşti din zonele din apropierea graniţei cu Ucraina şi a avertizat că o invazie a Moscovei rămâne o posibilitate. În plus, la câteva ore după anunţul Moscovei, Ucraina a informat că reţelele online ale Ministerului Apărării de la Kiev şi ale unor bănci au fost lovite de un atac cibernetic.

• Euro se apreciază

Euro şi-a continuat, ieri, cursul ascendent pe care s-a înscris în ziua anterioară datorită informaţiilor conform cărora unele forţe ruse s-au îndepărtat de graniţa cu Ucraina.

Un euro era cotat la 1,1367 dolari în a doua parte a zilei de ieri, în urcare cu 0,1% faţă de marţi, când câştigase 0,5% faţă de moneda SUA. Totodată, indicele Dollar, care măsoară evoluţia monedei americane faţă de şase valute, era în declin cu 0,1%, la 95,89 puncte.

Cu toate acestea, analiştii spun că este puţin probabil ca dolarul să scadă prea mult. Spre exemplu, analiştii Westpac declară, potrivit CNBC: "Dolarul a scăzut overnight, pe măsură ce prima de risc geopolitic ucrainean a părăsit pieţele, dar aşteptările privind un ciclu agresiv de majorare a dobânzilor de către Fed, în SUA, ar trebui să menţină o bază pentru modeda americană".

Conform aşteptărilor, Fed este gata să majoreze ratele dobânzilor la reuniunea de politică monetară din martie, demarând, probabil, un program destul de rapid de creşteri ale acestora.

Şi Banca Centrală Europeană (BCE) a informat recent că inflaţia este acum o preocupare pentru toţi membrii Consiliului guvernatorilor şi, ca urmare, a renunţat la indiciile conform cărora nu vor creşte ratele dobânzilor în februarie.

Piaţa se aşteaptă acum ca dobânda la depozite să fie zero sau chiar peste 0% până la sfârşitul anului. Acest lucru implică până la cinci creşteri de câte 10 puncte de bază până la sfârşitul anului, o aşteptare care, dacă va fi îndeplinită, ar putea susţine euro.