JLL: Proprietăţile deţinute de autorităţi şi neexploatate, potenţiale regenerări urbane

Autorităţile locale sunt din ce în ce mai interesate în realizarea de proiecte de regenerare urbană pe terenuri pe care le au în proprietate şi care, din diverse motive, sunt neexploatate de mulţi ani, reliefează reprezentanţii JLL.

Aceştia menţionează că se observă interes mai ales din partea primăriilor din marile oraşe, precum Bucureşti, Braşov, Constanţa etc., pentru identificarea celor mai bune soluţii în vederea valorificării acestor proprietăţi, care oferă potenţial de dezvoltare pe sute de hectare de teren. Regenerarea acestor zone va atrage, pe de o parte, creşterea valorii de piaţă a proprietăţii respective, şi totodată va aduce comunităţii din care fac parte o serie de avantaje economice şi sociale.

Din ce în ce mai multe autorităţi publice locale fac eforturi susţinute în direcţia profesionalizării aparatului propriu şi identificării unor soluţii viabile pentru punerea în valoare a activelor pe care le deţin sau pe care le au în administrare.

În continuare autorităţile publice controlează portofolii semnificative de proprietăti care în prezent sunt subutilizate. Potenţialul oferit de acestea poate fi deblocat în urma unor analize şi studii realizate în mod judicios şi raţional, astfel încât autoritatea să dispună de instrumente pentru o mai bună planificare şi pentru a stimula dezvoltarea prin introducerea unor facilităţi complementare şi generarea unor exemple de bune practici.

"Unul dintre proiectele de acest gen în care JLL a fost recent implicată include fosta platformă industrială Rulmentul din Braşov", au transmis sursele citate. JLL a fost angajată de Banca Mondială pentru a analiza oportunitatea unei dezvoltări imobiliare a terenulului deţinut şi administrat de Primăria Braşov pe fosta platformă industrială Rulmentul. Este vorba de un teren în suprafaţă de 31,3 hectare, parte proprietatea municipiului Braşov, parte proprietatea statului, dar în adminis-trarea primăriei.

Silviana Petre Badea, managing director JLL România, a declarat: "JLL are la nivel mondial o experienţă importantă în proiecte de regenerare urbană realizate de autorităţile locale. Vedem şi în România în ultima perioadă o deschidere a autorităţilor spre astfel de proiecte. În afara proiectului din Braşov, JLL a mai realizat în acest an un studiu de piaţă şi consultanţă privind strategia de dezvoltare a unui teren viran de 100 ha în Sectorul 5 Bucureşti şi în continuare primim cereri pentru astfel de studii şi de la alte autorităţi care deţin terenuri generoase în proprietate şi pe care vor să le valorifice cât mai eficient".

• Ce se poate construi pe fosta platformă Rulmentul din Braşov

Scenariile propuse şi agreate cu Banca Mondială iau în considerare conservarea clădirilor interesante din punct de vedere arhitectural existente pe fosta platformă industrială de la Braşov.

JLL a prezentat Primăriei din Braşov trei scenarii pentru fosta platformă Rulmentul, toate bazate pe nevoile actuale şi viitoare de dezvoltare a zonei, corelate cu o analiză a pieţei imobiliare şi de afaceri din zonă, dar şi cu 14 studii de caz ale unor modele de succes de regenerare urbană din lume.

Cele trei scenarii sunt diferenţiate în principal de raportul dintre clădirile existente şi cele nou-construite şi de spaţiul verde creat, între 13 şi 17,5 ha, însă toate au în vedere funcţiuni social - culturale cum ar fi şcoală, grădiniţă, muzeu tehnic, centru medical. Printre funcţiunile propuse în cadrul scenariilor sunt şi utilizări de tip rezidenţial, birouri (inclusiv un sediu de servicii publice, care poate găzdui, de exemplu, birouri ale primăriei), un spaţiu comercial de tip hipermarket, un centru sportiv, magazine mici la parterul blocurilor (şi spaţii comerciale care să favorizeze micii întreprinzători în domeniul serviciilor sau micile ateliere), un hotel, o clădire cu utilizare multifuncţională, un parc de distracţii sau tematic spaţii de expoziţie şi un motodrom/teren de sport/zonă în aer liber pentru festivaluri.

În primul scenariu s-a încercat maximizarea spaţiului utilizat prin demolarea a cât mai puţine din clădirile existente. Astfel, 61% din clădirile existente sunt menţinute şi sunt create 13,3 ha de parcuri şi spaţii verzi.

Scenariul al doilea propune menţinerea a 36% dintre clădiri şi o suprafaţă de 14,2 ha de parcuri şi spaţii verzi. În acest scenariu scopul a fost de a îmbina maximizarea din punct de vedere comercial cu utilizarea non-comercială/comunitară, într-un cadru care aduce omagiu patrimoniului industrial. Acest scenariu include un melanj de funcţiuni comerciale, facilităţi de petrecere a timpului liber, rezidenţial, precum şi servicii publice cum ar fi muzeu tehnic, şcoală şi grădiniţă, dar şi cămin pentru vârstnici.

Cel de-al treilea scenariu prevede păstrarea a doar 8% dintre clădiri, cele care contribuie cel mai mult la identitatea locului, însă spaţiul verde creşte la 17,5 ha de parcuri, astfel ca zona să fie mai mult un centru de agrement, cu terenuri de sport, parc de distracţii, un studio de film şi centru expoziţional. Cel de-al treilea scenariu prevede de asemenea o şcoală şi grădiniţă şi un muzeu, însă nu cuprinde zone rezidenţiale sau clădiri de birouri (cu excepţia celor necesare administrării zonei).

• Alte proiecte importante de regenerare urbană din România

În ţara noastră există o serie de proiecte importante de regenerare urbană. Unul dintre acestea este proiectul Liberty Technology Park, dezvoltat pe terenul fostei fabrici de mobilă "Libertatea" din Cluj, în suprafaţă de 4,5 ha. Dezvoltat de Fribourg Development, acesta reprezintă primul parc tehnologic din România şi include cinci corpuri de clădiri, totalizând 17.000 mp de spaţii de birouri din clasa A (şi va ajunge până la 8 clădiri), amenajări pentru conferinţe si evenimente, locuri de parcare, spaţii verzi întinse, amenajări pentru sport, un restaurant şi o cafenea.

Hala Traian a fost una din cele mai importante pieţe din Bucureşti. Aceas-ta a fost construită în anul 1896 şi proiectată de arhitectul italian Giulio Mag-ni, după modelul unei hale de piaţă pariziene, fiind un monument istoric. Iniţial utilizată ca o piaţă de peşte şi carne, ea găzduieşte în prezent un supermarket.

Uzina Tractorul Braşov a fost una din cele mai importante uzine europene de tractoare în timpul perioadei comuniste. În anul 1925, proprietatea era o fabrică de avioane. După anul 1946, când autorităţile ruse au confiscat o mare parte din utilajele existente în fabrică, cu titlu de indemnizaţie de război, fabrica şi-a schimbat profilul: de la fabricarea de avioane a trecut la fabricarea de tractoare. Proprietatea a fost vândută în anul 2007. Câteva dintre clădirile vechi au fost demolate, iar terenul a fost redezvoltat pentru a include centrul comercial Coresi (Coresi Shopping Resort), blocuri de locuinţe, parcul de afaceri Coresi (Coresi Business Park), cuprinzând atât clădiri noi, cât şi clădiri vechi convertite/ renovate).

Coresi Business Park are, în prezent, 60.000 mp de birouri, iar planurile prevăd ca în următorii ani să fie construiţi în total până la aproximativ 100.000 mp şi să devină unul dintre cele mai mari proiecte de birouri din afara Bucureştiului.

Partea rezidenţială va include peste 2.000 de unităţi şi, până acum, au fost construite şi vândute deja circa 1.400-1.600 de unităţi.

Proiectul va include, de asemenea, un hotel de 4 stele, care va oferi 125 de camere şi care va fi operat de un partener local, Kromwell. Construcţia a fost anunţată să înceapă în 2019 şi să fie finalizată până la finele anului 2020. Există şi un proiect pentru dezvoltarea unei arene sportive. Totodată, o parcelă de teren a fost donată Primăriei Municipiului Braşov pentru construirea unei şcoli.

Proiectul ISHO este dezvoltat pe locul fostei fabrici de textile ILSA din Timişoara. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1905, fiind naţionalizată în anul 1948 şi recondiţionată în perioada 1970-1975. În perioada comunistă, aceasta era una dintre cele mai mari fabrici din Timişoara. Proiectul ISHO va include 7.500 mp de zone verzi, clădiri de birouri de peste 50.000 mp, clădiri rezidenţiale cu până la 1.200 de apartamente şi un hotel de 5 stele cu o capacitate de 160 de camere (Radisson Blu) şi 2.000 de locuri de parcare.

Întregul proiect este estimat să fie lansat pe piaţă până la finalul anului 2020. Prima etapă a proiectului de spaţii de birouri, cu o suprafaţă închiriabilă de circa 15.000 mp, a fost finalizată în trimestrul întâi al anului 2018.

A doua fază a proiectului este prevăzută să fie lansată în cursul anului 2019, în timp ce a treia etapă este programată pentru finalizare în anul 2020.