JUNCKER, LA COTROCENI: "Vreau ca MCV să fie ridicat şi România să fie primită în Schengen până în ianuarie 2019"

Actualizare 14:50 Iohannis: "Mă bucură că România îşi păstrează viziunea sa profund proeuropeană, la 10 ani de la aderare"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat astăzi că ţara noastră a avut multiple beneficii în urma aderării la Uniunea Europeană şi a atras atenţia asupra faptului că, într-o regiune marcată de provocări complexe, România are atuul de a fi o sursă de stabilitate.

Şeful statului a afirmat, în discursul susţinut la recepţia organizată cu ocazia Zilei Europei: "Avem alături de noi un oaspete important, un bun prieten al României, pe domnul Jean-Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene.

Mulţumesc, Jean-Claude, că ai acceptat invitaţia mea şi mă bucur mult că îţi pot ura bun venit la Bucureşti în această zi specială în care celebrăm atât Ziua Europei, cât şi cei 10 ani de apartenenţă a României la Uniunea Europeană.(...)

Ca orice mare proiect, Uniunea Europeană s-a confruntat de-a lungul timpului cu numeroase provocări, pe care le-a depăşit cu succes.

Dar parcă niciodată Uniunea nu a traversat o perioadă mai complicată ca acum, când trebuie să facă faţă simultan unor crize profunde.

Sunt provocări multiple pe care trebuie să le gestionăm, fie că ne referim la situaţia de securitate de la graniţele Uniunii, la necesitatea reconfigurării proiectului european acum, când pentru prima dată în istoria sa un stat membru decide să părăsească Uniunea, fie că ne referim la ameninţările de natură teroristă sau la proliferarea tendinţelor eurosceptice, xenofobe ori radicale.

Sunt teste dificile, care ne pun la încercare determinarea, solidaritatea şi, poate lucrul cel mai important, care de fapt defineşte acest proiect - unitatea!

Tocmai de aceea, cred că cel mai bun răspuns la aceste provocări este o Europă mai unită şi solidară în soluţii şi în abordări. Lecţiile trecutului ne-au demonstrat că Uniunea a ieşit întărită din situaţiile de criză prin soluţii comune, eficiente şi durabile.

Sunt convins că proiectul european va continua să se dezvolte dacă vom rămâne cu toţii fideli valorilor pe care este clădit întregul edificiu al Uniunii Europene: democraţia, libertatea, diversitatea şi toleranţa.

De altfel, momentul aniversării a 60 de ani de la naşterea Uniunii Europene a dat ocazia statelor membre să îşi reafirme, la Summitul de la Roma din luna martie, ataşamentul faţă de principiile care au stat la baza fondării Uniunii.

Esenţa Declaraţiei de la Roma este că numai lucrând împreună şi pe baza unor obiective comune, statele membre vor putea duce mai departe proiectul european.

La 10 ani de la aderare, mă bucură faptul că România îşi păstrează viziunea sa profund pro-europeană.

Am spus în nenumărate rânduri, şi repet, că obiectivele noastre privind viitorul Uniunii Europene sunt clare: consolidarea pe mai departe a proiectului european şi susţinerea, ca singură alternativă viabilă, a unei construcţii puternice, bazate pe unitate şi pe respectul pentru valorile sale fundamentale.

De regulă, la orice aniversare ne facem un bilanţ, ne gândim la ce s-a schimbat, cum am evoluat, unde am fi dorit să fim.

După un deceniu în Uniunea Europeană putem spune, fără tăgadă, că bilanţul este unul pozitiv, iar progresele înregistrate de România în tot acest timp sunt mai mult decât evidente. În mod cert, aderarea a avut costurile sale, dar acestea au fost cu mult depăşite de beneficiile aduse.

Aşadar, ce au însemnat cei 10 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană pentru România?

În primul rând, opţiunea europeană a reprezentat pentru noi orientarea spre valorile împărtăşite cu unele dintre cele mai vechi şi consolidate democraţii. Ceea ce ne face membri de drept ai Uniunii Europene sunt, mai ales, principiile şi valorile de care noi, românii, suntem în mod autentic ataşaţi.

Tocmai datorită acestei reale afinităţi a societăţii româneşti faţă de valorile şi cultura europeană, ţara noastră şi-a putut contura un profil solid în interiorul Uniunii şi şi-a demonstrat, de fiecare dată când a fost necesar, angajamentul şi loialitatea în susţinerea unităţii, coeziunii şi solidarităţii europene.

Pe parcursul celor zece ani de apartenenţă, România şi-a definit tot mai puternic rolul său în procesul de luare a deciziilor la nivel european, mai cu seamă în privinţa eforturilor Uniunii de a răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi.

Pentru că, doamnelor şi domnilor, oamenii sunt cei care se află în centrul construcţiei europene. Aceasta este partea cea mai importantă a proiectului european: modul în care, prin deciziile noastre, asigurăm un nivel de trai din ce în ce mai crescut şi o viaţă prosperă şi sigură pentru toţi europenii.

Din acest punct de vedere, pentru România, efectele benefice ale apartenenţei la Uniune sunt incontestabile.

Fără susţinerea, din toate punctele de vedere, a familiei europene, acele progrese, pe care în prezent le considerăm poate, uneori, de la sine înţelese, s-ar fi produs mult mai lent sau poate nu s-ar fi produs deloc.

Consolidarea democraţiei şi modernizarea instituţională, creşterea economică, intensificarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor străine directe, stimularea antreprenoriatului, accesul la fonduri structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene sunt beneficii pe care nu trebuie să le uităm nici un moment.

Toate acestea nu reprezintă o simplă enumerare. Sunt realităţi care au schimbat, la modul cel mai concret, viaţa de zi cu zi a fiecărui român.

Să ne amintim, în acelaşi timp, şi de drepturile pe care le au românii în calitate de cetăţeni europeni. Posibilitatea de a călători liber, oportunitatea de a studia sau de a munci în statele membre ale Uniunii Europene sunt doar câteva dintre cele mai importante".

Preşedintele a vorbit şi despre paşii pe care România îi are de urmat în continuare în Uniunea Europeană: să rămână în continuare un partener credibil şi menţinerea obiectivelor de aderare la zona euro şi la spaţiul Schengen.

El a precizat: "Astăzi, la zece ani de la aderare, perioadă care a adus beneficii semnificative României, întrebarea firească este: care sunt în continuare paşii de urmat?

După un deceniu de apartenenţă, se poate spune că România a depăşit etapa de adaptare la statutul de membru al Uniunii şi dispune de voinţa şi capacitatea de a contribui activ la efortul de revigorare şi consolidare a proiectului european.

Într-o regiune marcată de provocări complexe, România are atuul de a fi o sursă de stabilitate.

Tocmai de aceea, este important să ne consolidăm profilul de partener credibil şi să rămânem ferm angajaţi în susţinerea statului de drept, în apărarea libertăţilor fundamentale şi în promovarea economiei de piaţă.

O oportunitate pentru România este preluarea, în primul semestru din 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Acest moment reprezintă nu doar prilejul de a ne remarca mai mult la nivel european, dar şi o responsabilitate la fel de importantă.

Avem şansa de a consolida viziunea noastră politică asupra viitorului Europei şi, implicit, a locului României în această Uniune.

Un obiectiv pe care guvernanţii români ar trebui să şi-l propună este şi utilizarea cât mai eficientă a tuturor instrumentelor şi mecanismelor europene care să accelereze dezvoltarea României.

Consolidarea ţării noastre, din toate punctele de vedere, nu face decât să asigure Europei un important pilon de stabilitate politică, economică dar şi socială în regiune.

Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere finalizarea celor două obiective importante ale României în vederea integrării sale depline în cadrul Uniunii, respectiv aderarea la Zona Euro şi Schengen. Sunt două obiective legitime pentru România şi este interesul nostru strategic să ne racordăm cât mai profund la procesele de integrare europeană. Am speranţa că aceste deziderate vor deveni realitate într-un viitor apropiat".

(S.A.)

-------------

Actualizare 14:25

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat astăzi că vrea ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) să fie ridicat şi ca ţara noastră să fie primită în Spaţiul Schengen înainte de a prelua preşedinţia Consiliului European, în 2019.

Juncker a afirmat, la recepţia oferită la Cotroceni cu ocazia Zilei Europei: "Aş vrea ca până atunci, iar aceasta este o promisiune pe care am făcut-o la începutul mandatului meu, aş vrea ca până atunci MCV să fie anulat. Nu se poate sa prezidezi UE când ai impresia că este controlat, observat de alţii.(...) Vreau ca până la preşedinţia română, România să facă parte din Spaţiul Schengen. România a îndeplinit toate criteriile. (...). Nu vreau să fie adăugate noi criterii şi noi condiţii celor existente deja".

"Uniunea Europeană se construieşte în armonie, uneori cu ritmuri diferite", a mai declarat Juncker, care a precizat că nu îi place ideea de "Europă cu două viteze".

Preşedintele Comisiei Europene a adăugat: "Românii ar putea considera că ceilalţi europeni ar dori să introducă o altfel de Cortină de Fier în Europa. Această cortină a căzut şi nu vom repeta o greşeală majoră a Europei după război".

(S.A.)

-------------

Actualizare 13:35 Tăriceanu: "Europa a înghiţit comunităţile, iar directivele înlocuiesc deliberarea"

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, în discursul susţinut după alocuţiunea lui Jean-Claude Juncker în plenul Parlamentului, că Uniunea Europeană s-a îndepărtat de gândirea părinţilor fondatori, fiind redus rolul comunităţilor, iar statele membre încep să fie ierarhizate în ce priveşte puterea de decizie.

Preşedintele ALDE a susţinut că, în România, domeniul cel mai puţin reformat faţă de perioada comunismului este "versantul represiv al statului".

Tăriceanu a afirmat: "Cele mai puţine transformări le-a avut versantul represiv al statului prin instituţiile de forţă, prin parchete, prin destule curţi de justiţie, fantoma comunismului încă mai bântuie. Mentalitatea, comportamentul şi procedurile nu s-au primenit suficient (...) Tocmai această componentă pare a fi apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles. Cel puţin atunci când tratează cu România, anumitţi funcţionari ai CE par să fi pierdut ştiinţa părinţilor fondatori de a recunoaşte imediat şi de a răspunde hotărât derapajele discreţionare şi autoritare ale agenţiilor represive ale statului".

Preşedintele ALDE a continuat afirmând că nu trebuie înlocuită Cortina de Fier cu ierarhizarea statelor membre în interiorul UE. "N-ar trebuie să lăsăm azi să cadă în locul Cortinei de Fier care separa cândva Europa occidentală de Europa dominaţiei sovietice alte cortine, de data aceasta de catifea, menite să opereze distincţii între statele membre (...) Europa a înghiţit comunităţile şi procedează după o logică diferită decât cea imaginată de fondatori. Astăzi directivele înlocuiesc deliberarea, alterori scenariile la care nu au contribuit sunt botezate putere de codecizie, ni se propune alteori rute către viitor ce comportă mai multe viteze", a apreciat Tăriceanu.

Caălin Popescu Tăriceanu a încheiat: "Este de neconceput dacă luăm în serios spiritul care a pus în mişcare construcţia europeană ca statele membre să fie distribuite în grupuri pe verticala deciziei politice. Unele pe scenă, altele în lojă, ultimele la periferie. Este inacceptbil ca dinamica convergenţei să fie înlocuită de un proces de ierarhizare a capacităţii de decizie şi nivelului de dezvoltare".

(A.C.)

-------

Actualizare 12:45 Nicuşor Dan: "Partidele care au guvernat în ultimii 10 ani trebuie să-şi asume dacă aderarea la UE nu a adus beneficiile dorite"

Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a afirmat joi, în cadrul plenului comun la care a participat preşedintele CE, Jean Claude Juncker, că partidele care au guvernat în ultimii 10 ani trebuie să-şi asume dacă aderarea României la UE nu a adus beneficiile dorite de români, având în vedere paşii ezitanţi în lupta împotriva corupţiei şi în capacitatea de a accesa "la maximum" fondurile europene.

Dan a afirmat: "Dacă însă aderarea României la UE nu a adus toate beneficiile pe care cetăţenii le-au aşteptat, asta se datorează în mare măsură partidelor care au guvernat în ultimii 10 ani de zile. Ele trebuie să-şi asume, printre altele, paşii ezitanţi în lupta împotriva corupţiei, în capacitatea de a accesa la maximum fondurile europene, inexistenţa unui calendar pentru aderarea la zona euro şi lipsa unui profil european mai activ puternic pentru România".

Deputatul USR a ţinut să precizeze că există un puternic ataşament al românilor la valorile europene.

Nicuşor Dan a subliniat: "Şi le-am văzut la începutul acestui an, într-un context pe care îl cunoaşteţi foarte bine, când în mod spontan sute de mii de cetăţeni şi-au demonstrat apartenenţa la spaţiul de valori european. Săptămâni în şir au demonstrat în stradă pentru valorile statului de drept, ale democraţiei. (....) Steagul României şi al UE creat de cetăţenii României în acele zile şi nopţi a făcut breaking news în întreaga lume şi a transmis un principiu de civism european într-o Europă ameninţată de euroscepticism, de populism şi de naţionalism".

Deputatul a mai spus că formaţiunea pe care o conduce este născută "din societatea civilă, formată din oameni care n-au mai făcut politică".

Preşedintele USR a conchis: "USR susţine o integrare cât mai puternică a României la construcţia europeană. Veţi găsi în permanenţă în USR un partener solid şi credibil, un partid care nu va folosi niciodată dublul limbaj când vorbeşte despre valorile europene".

(A.C.)

------

Actualizare 11:52 Dragnea: "Scopul Uniunii Europene este de a reduce decalajele şi diferenţele"

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat joi, în cadrul plenului reunit la care participă şi preşedintele CE, Jean Claude Juncker, că scopul Uniunii Europene este de a reduce decalajele şi de a diminua diferenţele, astfel încât, în viitor, Uniunea să meargă cu acelaşi ritm sau intensitate, fiind esenţial ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Dragnea a afirmat, citat de News.ro: "S-a vorbit dspre necesitatea de a crea o forţă economică mai puternică, pregătită să facă faţă provocărilor pe plan mondial. S-a vorbit de o unificare a statelor membre pe cale democratică, despre reducerea decalajelor dintre state pentru a genera prosperitate pentru toţi cetăţenii europeni. Acestea au fost obiectivele stabilite atunci de părinţii Uniunii. Aceste motive sunt la fel de actuale şi azi, se regăsesc şi în Declaraţia de la Roma din 25 martie 2017, semnată şi asumată de toate statele membre".

Liderul PSD a mai spus că "în primul paragraf al Declaraţiei se vorbeşte despre o Uniune unică, o comunitate a păcii, a democraţiei, a libertăţii, a drepturilor omului şi a statului de drept, o forţă economică majoră".

"Aşa trebuie să fie UE, aceasta este descrierea pe care trebuie să o avem în vedere când se vor decide schimbările care trebuie făcute în funcţionarea Uniunii", a completat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Liviu Dragnea a ţinut să precizeze faptul că "în cuprinsul Declaraţiei de la Roma se mai vorbeşte şi despre ritmuri şi intensităţi diferite".

Preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat: "Eu îmi fac datoria, stimate domnule preşedinte, să vă spun că această expesie a fost comentată pe larg în România, cu multă emoţie şi uneori chiar cu multă îngrijorare. Eu cred că scopul Uniunii, aşa cum a fost văzut şi de părinţii Uniunii care au pus bazele acestei construcţii supranaţionale, este de a reduce decalajale, de a diminua diferenţele, astfel încât într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, Uniunea să meargă cu acelaşi ritm şi intensitate. Prin ritmuri diferite înţeleg că cei care sunt în urmă trebuie ajutaţi să meargă într-un ritm mai alert. E esenţial ca nimeni să nu fie lăsat în urmă".

(A.C.)

---------

Actualizare 11:25 Junker: "România şi Uniunea Europeană merg împreună"

Jean Claude Juncker , preşedintele Comisiei Europene (CE), a declarat, în cadrul plenului reunit la Parlament, că "este fericit că s-a întors la Bucureşti", ultima oară venind în 2003, adăugând că ţara noastră şi Uniunea Europeană "merg împreună".

Junker a transmis: "Sunt foarte fericit să mă întorc aici, ultima dată am fost în România în 2003. Anul acesta sărbătorim 10 ani de la aderarea României şi intrarea în cercul Uniunii Europene. Sunt mândru că am participat îndeaproape la acest moment crucial pentru viaţa UE. Oamenii politici marchează rar istoria, dar aderarea României şi a altor ţări au adus pacea şi stabilitatea pe continentul nostru. România şi Uniunea Europeana merg împreună. V-am însotit la vremea aceea, ca prim ministru luxemburghez, pe drumul aderării".

Jean Claude Junker a descris Uniunea Europeană ca "o poveste de inimi care bat împreună şi care împărtăşesc aceleaşi ambiţii" şi a susţinut că se "bucură de drumul parcurs împreună".

Preşedintele Comisiei Europene a precizat: "Putem avansa împreună, dar în ritmuri diferite. O Europa cu mai multe viteze este prevăzută în tratate. România contribuie în mod activ la clădirea unei adevărate Europe a cetăţenilor. Este una dintre membrii care a aprobat crearea unui Parchet European. (...) România s-a angajat de asemenea în crearea unui brevet unitar european. Acest subiect a fost dezbătut 4 decenii. România a răspuns de cele mai multe ori prezent în majoritatea misiunilor, pentru că România ştie că UE nu înseamnă doar Europa. Dezbaterea aceasta despre o Europa cu mai multe viteze nu este o dezbatere. Dezbaterea adevărată este cea despre necesitatea cooperării. În prezent, naţiunile europene cooperează şi trebuie să întărească această cooperare".

Junker a mai spus, referitor la preşedinţia Consiliului European pe care ţara noastră o va prelua în 2019, că remarcă "un entuziasm adevărat" şi că se bazează pe poporul nostru.

Preşedintele CE a conchis declarând că va continua să iubească poporul român, adăugând "Trăiască România şi trăiască Europa!"

(A.C.)

----------

Actualizare 10:22 Jean Claude Juncker, a sosit la Parlament

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a sosit, astăzi, la ora 10:00, la Parlament, urmând să susţină un discurs în plenul reunit. Jean Claude Juncker a venit împreună cu comisarul european Corina Creţu, ei fiind întâmpinaţi pe scările Palatului Parlamentului de către preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, Liviu Dragnea şi, respectiv, Călin Popescu Tăriceanu.

La sosire, Juncker i-a îmbrăţişat pe Tăriceanu şi Dragnea.

(A.C.)

-------------

Jean-Claude Juncker vizitează ţara noastră, astăzi, pentru prima dată în calitate de preşedinte al Comisiei Europene, pentru a se adresa Parlamentului pe tema viitorul Uniunii Europene, acelaşi subiect urmând să fie abordat şi în cadrul unei dezbateri cu cetăţenii care va avea loc la Muzeul Naţional de Artă al României.

Deputaţii şi senatorii se reunesc în şedinţă de plen comună, joi dimineaţă, de la ora 10.30, pentru a asculta alocuţiunea preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, intitulată "Viitorul Europei", potrivit News.ro.

Aceeaşi temă va fi abordată într-o întâlnire cu cetăţenii, organizată de către Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti la Muzeul Naţional de Artă al României, întâlnire programată la ora 16.30, la care Juncker va veni însoţit de comisarul Corina Creţu. Cei doi oficiali europeni vor răspunde la întrebările celor prezenţi, precum şi la cele puse prin intermediul reţelelor de socializare întrucât evenimentul va fi transmis online.

Întâlnirile de acest tip au fost demarate de către Comisia Europeană după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi lansarea celor cinci scenarii privind viitorul UE. Astfel, comisarii europeni au mers în ţările membre la astfel de dezbateri cu publicul larg pentru a explica beneficiile proiectului european şi perspectivele sale.

La Bucureşti, prima dezbatere de acest tip a avut loc pe 20 aprilie, invitatul fiind Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei, aplaudat de public pentru pledoaria în favoarea unui viitor comun al Europei. "Am lucrat în această ţară acum 20 de ani. Dacă aş călători înapoi în timp, în 1995-1996, când am fost foarte activ în această ţară, nu aş fi crezut că veţi realiza atât de multe, dat fiind faptul că această ţară a fost maltratată atât de mult în timpul regimului comunist (...) Există o ambiţie în vasta majoritate a populaţiei României să fie parte a unei comunităţi de valori. Istoric, România este o ţară europeană. Din cauza situaţiei nefericite că a fost de partea greşită a Cortinei de Fier, România a fost ţinută pe loc decenii, să-şi împlinească destinul european. Uniunea Europeană îi dă ocazia României să-şi îndeplinească destinul. Nu pentru că o vor politicienii, ci pentru că poporul român este un popor european. Acesta este marele beneficiu, nu fondurile structurale sau politica agricolă comună", spunea atunci Timmermans.

În programul vizitei lui Juncker figurează şi întâlniri cu înalţi oficiali român.

Astfel, la 11.45 preşedintele Comisiei Europene va fi primit de către preşedintele Klaus Iohannis, cu care va avea convorbiri tête-à-tête, urmate de discuţii cu membrii celor două delegaţii. După încheierea acestor convorbiri, Juncker va participa la recepţia oferită de Ziua Europei de către şeful statului român.

De la ora 15.00, Juncker va merge la Palatul Victoria, unde va fi aşteptat de către premierul Sorin Grindeanu.