Juncker şi Tusk, scrisoare comună adresată liderilor de la G20

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, au trimis ieri o scrisoare comună şefilor de stat şi de guvern ai UE, care stabileşte priorităţile UE pentru summitul G20.

În scrisoare se arată: "Rolul Europei în lume şi responsabilitatea noastră la nivel internaţional în aceste perioade turbulente sunt în creştere. Mai mult decât oricând, UE a devenit un punct de referinţă la nivel mondial pentru toţi cei care apreciază principiile democraţiei liberale şi ale drepturilor omului, comerţul liber şi echitabil sau acţiunile concrete în abordarea provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, sărăcia, terorismul şi migraţia ilegală. O Uniune puternică şi hotărâtă este cea mai bună cale de a ne promova valorile şi interesele, de a susţine un sistem multilateral bazat pe reguli şi, în ultimă instanţă, de a proteja şi apăra cetăţenii. În acest sens, vom participa la reuniunea la nivel înalt a G20 de la Hamburg, în cursul acestei săptămâni".

Principalul rol al G20 este în crearea economiei globale pentru toţi, care se află în creştere. Odată cu creşterea economică care se aşteaptă să se apropie de 2% în acest an şi în anul următor, UE aduce o contribuţie solidă la activitatea economică globală. Mulţi cetăţeni din Europa şi din alte părţi se simt însă încă lăsaţi în urmă de redresarea economică şi sunt îngrijoraţi de globalizare.

G20 a jucat un rol critic în aducerea economiei globale înapoi după criză. Acum trebuie să ne asigurăm că economia globală funcţionează pentru toată lumea. Vom prezenta răspunsurile interne şi externe europene pentru a modela globalizarea în conformitate cu interesele şi valorile noastre comune. Vom reafirma angajamentul UE faţă de Agenda pentru dezvoltare durabilă din 2030 ca punct de referinţă pentru eforturile pe care trebuie să le întreprindem împreună şi pentru disponibilitatea noastră de a conduce aceste eforturi.

O creştere puternică, durabilă, echilibrată şi favorabilă incluziunii se bazează pe o cooperare multilaterală şi o ordine bazată pe reguli. Trebuie să punem la dispoziţie toate instrumentele politicii economice: monetare,fiscale,structurale. Planul de acţiune de la Hamburg va fi un element-cheie al summit-ului.Acesta va prezenta un set de măsuri politice pentru a face economiile G20 mai rezistente la şocuri, pentru a spori coeziunea socială şi pentru a încuraja încrederea. Va transmite o hotărâre comună de a îmbunătăţi eficienţa şi compoziţia finanţelor publice,astfel încât să contribuie la creşterea economică. Vom cere implementarea mai rapidă a strategiilor de creştere ale membrilor G20, în special a reformelor structurale, ţinând cont de obiectivul Brisbane, creşterea nivelului PIB-ului combinat al G20 cu încă 2% până în 2018.

Trebuie susţinut un sistem comercial multilateral deschis şi echitabil.

Preocupările legate de pierderile de locuri de muncă şi de eroziunea standardelor atribuite comerţului vor fi în prim-plan. Aceste preocupări trebuie abordate prin libertatea comerţului şi a investiţiilor, nu prin ridicarea de bariere protecţioniste. UE va susţine trei direcţii de acţiune. În primul rând, G20 trebuie să adere la angajamentul său anti-protecţionism şi să consolideze sistemul comercial multilateral bazat pe reguli, ancorat în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), care este cea mai bună şansă pentru un mediu concurenţial echitabil la nivel mondial. Aceasta înseamnă umplerea lacunelor din registrul de reguli. Vom îndemna membrii G20 să contribuie la rezultatele concrete la Conferinţa ministerială a OMC de la Buenos Aires în decembrie anul viitor, inclusiv referitor la comerţul electronic şi subvenţii. Toate părţile trebuie să implementeze regulile convenite. Vom clarifica faptul că UE îşi va apăra industria atunci când alte ţări refuză să respecte normele. În al doilea rând, este esenţial ca membrii G20 să implementeze politici interne care să permită lucrătorilor şi companiilor de toate dimensiunile să beneficieze de pieţele deschise, să profite la maximum de oportunităţile oferite de economia globală şi să se adapteze la schimbare. În al treilea rând, trebuie să ne angajăm într-o conversaţie sinceră şi bazată pe fapte, cu cetăţenii, pentru a face o analiză a globalizării şi a efectelor sale asupra producătorilor şi consumatorilor. Vom sublinia responsabilităţile sectorului privat pentru a aborda preocupările legate de globalizare şi eforturile de colaborare pentru îmbunătăţirea standardelor de muncă, sociale şi de mediu în lanţurile globale de aprovizionare, ca o contribuţie la condiţiile echitabile de concurenţă. Vom insista asupra continuării eforturilor de combatere a supracapacităţii de producţie, în special în sectorul oţelului, ca o prioritate maximă. Ne aşteptăm ca toţi membrii Forumului global vizând capacitatea oţelului, să coopereze cu bună-credinţă în vederea eliminării subvenţiilor şi a altor denaturări impuse de guvern la vederea acestei probleme.

Sistemul monetar şi financiar internaţional trebuie să fie mai rezistent. Prin acţiunea comună după criză, G20 a îmbunătăţit semnificativ stabilitatea financiară globală, iar cooperarea trebuie să continue. Comitetul de la Basel a lucrat pentru a finaliza reforma Basel III după criză, dar nu a elaborat încă un acord final. G20 ar trebui să încurajeze un rezultat rapid care să promoveze condiţii de concurenţă echitabile şi care să nu ducă la creşteri semnificative ale cerinţelor globale de capital pentru bănci. Vom reitera faptul că reformele convenite trebuie să fie puse în aplicare în timp util şi consecvent şi că nu trebuie retractate. Vom sprijini activitatea Consiliului de Stabilitate Financiară pentru a evalua efectele reformelor de reglementare şi pentru a monitoriza riscurile şi vulnerabilităţile financiare emergente. Îmbunătăţirea coordonării internaţionale vizând securitatea informatică în sistemul financiar reprezintă o prioritate în perspectivă. Vom susţine o arhitectură financiară internaţională mai stabilă, rezistentă, cu un FMI puternic bazat pe cote şi resurse adecvate.

Lupta globală împotriva evaziunii fiscale trebuie promovată.Semnarea recentă a Convenţiei multilaterale vizând punerea în aplicare a măsurilor legate de tratatele fiscale pentru prevenirea eroziunii de bază şi a schimbării profitului reprezintă o piatră de hotar în lupta internaţională împotriva evaziunii fiscale. Aceste practici subminează bazele noastre fiscale, concurenţa loială şi încrederea în globalizare. Având în vedere aceste eforturi globale, UE se aşteaptă la o aplicare amplă şi eficientă a standardelor convenite vizând transparenţa fiscală şi buna guvernanţă. Cei care nu sunt pregătiţi să coopereze ar trebui să suporte consecinţele. Avem o poziţie fermă pe o listă comună de jurisdicţii vizând transparenţa fiscală, inclusiv măsurile de apărare. Vom cere îmbunătăţirea accesului autorităţilor la informaţiile despre beneficiarii finali ai persoanelor juridice şi aranjamentelor şi respectiv a schimbului transfrontalier al informaţiilor pentru a îmbunătăţi detectarea comportamentului fiscal abuziv. G20 ar trebui să monitorizeze şi să evalueze evoluţiile digitalizării economiei pentru o abordare coerentă a impozitării.

Potenţialul revoluţiei digitale trebuie valorificate. Cu un internet accesibil, deschis, fiabil şi securizat, digitizarea poate conduce la productivitate şi dezvoltare durabilă. Vom căuta cooperarea G20 pentru a dezvolta standarde comune pentru a cincea generaţie de reţele de comunicaţii mobile şi produse şi servicii digitale interoperabile. Vom promova fluxul liber de informaţii, respectând cadrele juridice vizând protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal. Vom susţine concurenţa loială în mediul digital şi vom combate ameninţările cibernetice. Vom sublinia necesitatea pregătirii pentru impactul profund al digitalizării şi automatizării asupra muncii, prin investirea în competenţe digitale şi adaptarea sistemelor de securitate socială în beneficiul lucrătorilor în toate aranjamentele de muncă.

Vom demonstra faptul că acţiunea ambiţioasă vizând schimbările climatice este bună pentru creşterea economică şi a locurilor de muncă. Regretăm decizia guvernului SUA de a se retrage din Acordul de la Paris vizând schimbările climatice. Acordul rămâne o piatră de temelie pentru eforturile globale de abordare eficientă a schimbărilor climatice şi a punerii în aplicare a Agendei pentru dezvoltare durabilă din 2030 şi considerăm că nu poate fi renegociată. Vom reasigura comunitatea internaţională că UE rămâne hotărâtă să pună în aplicare rapid şi pe deplin Acordul de la Paris, să accelereze tranziţia cu emisii reduse de carbon şi să sprijine partenerii noştri, în special ţările vulnerabile în lupta împotriva schimbărilor climatice. Vom colabora cu toţi partenerii care ne împărtăşesc convingerea că acordul este necesar pentru a ne proteja planeta, că este potrivit scopului şi că este bun pentru creşterea economică şi pentru viitoarele locuri de muncă. Vom sprijini un plan comun de acţiune G20 vizând clima şi energia pentru creştere. Vom saluta lucrările suplimentare vizând finanţarea ecologică şi dialogul referitor la modalităţile de îmbunătăţire a utilizării resurselor şi epurare a gunoiului marin.

Eforturile de combatere a terorismului şi a finanţării lui trebuie consolidate. Atacurile recente au subliniat necesitatea de a consolida lupta globală împotriva terorismului şi de a o adapta la ameninţarea în evoluţie. G20 trebuie să rămână unită în aceste eforturi. Vom saluta un plan de acţiune G20 vizând combaterea terorismului pentru a spori cooperarea pe baza angajamentelor internaţionale. Vom promova măsuri suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare deplină a standardelor internaţionale vizând finanţarea contra-terorismului şi spălarea banilor, transparenţa proprietăţii pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare a companiilor, trusturilor şi fondurilor pentru finanzarea activităţilor teroriste. Vom sprijini consolidarea grupului de acţiune financiară pentru acţiune. Membrii G20 trebuie să ia măsuri pentru a combate abuzurile teroriste referitoare la internet şi social media. După cum s-a convenit în Consiliul European, ar trebui să colaborăm cu industria şi să încurajăm dezvoltarea şi schimbul de noi tehnologii şi instrumente pentru a spori detectarea automată şi eliminarea conţinutului terorist online.

Responsabilitatea pentru refugiaţi şi emigranţi trebuie împărţită. Migraţia ilegală rămâne o provocare globală majoră. Vom sublinia importanţa gestionării şi controlului eficient al frontierei şi a returnării rapide a emigranţilor care nu au dreptul de a rămâne sau care nu sunt eligibili pentru protecţie internaţională. Vom încuraja acţiunile concentrate la nivel global pentru a perturba reţelele de contrabandişti şi traficanţi. Trebuie să îmbunătăţim guvernanţa globală pe baza responsabilităţii comune şi a parteneriatului între ţările de origine, de tranzit şi destinaţie pentru a proteja refugiaţii şi emigranţii aflaţi în nevoie şi pentru a atenua presiunea asupra comunităţilor afectate.

Vom cere sprijin pentru procesul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a dezvolta acorduri globale vizând refugiaţii şi migraţia regulată, sigură şi ordonată şi pentru a sublinia importanţa creşterii căilor legale pentru migraţie, inclusiv a reinstalării refugiaţilor. Vom saluta schimbul de bune practici pentru integrarea emigranţilor şi refugiaţilor incluşi pe pieţele forţei de muncă.

Trebuie încheiat un parteneriat cu Africa pentru investiţii şi creşterea locuri de muncă. Pe măsură ce ne pregătim pentru reuniunea la nivel înalt Africa-UE, vom saluta noul Parteneriat G20 Africa pentru a promova investiţiile, locurile de muncă şi dezvoltarea durabilă pe continent şi vom contribui la combaterea cauzelor profunde ale migraţiei ilegale şi radicalizării. Coasta de Fildeş, Etiopia, Ghana, Maroc, Rwanda, Senegal şi Tunisia sunt deja angajate în stabilirea acordurilor de investiţii, angajându-se să-şi îmbunătăţească mediul de investiţii în colaborare cu organizaţiile internaţionale, partenerii G20 şi sectorul privat. UE participă în mod activ şi va căuta sinergii cu iniţiativele noastre, în special cu planul extern de investiţii propus, care urmăreşte să aloce cel puţin 44 de miliarde de euro în Africa şi în vecinătatea europeană până în 2020".