Problemele sociale, în frunte cu exploatarea prin muncă, sărăcia şi accesul la servicii medicale, sunt printre cele mai importante zece probleme legate de sustenabilitate pe care companiile din România trebuie să le abordeze astăzi, arată studiul Sustainability Sector Index realizat de Kantar, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.
Aliniindu-se la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU, metodologia proprietară a Kantar măsoară importanţa problemelor de sustenabilitate pentru oameni şi cât de mult le asociază pe acestea cu anumite sectoare şi industrii. "Românii văd brandurile ca având dreptul de a acţiona sau de a comunica în primul rând despre problemele relevante pentru sectorul lor, dar care sunt foarte diferite de la o industrie la alta", spune coordonatorul diviziei de Sustenabilitate din cadrul Kantar România, Mădălin Vladu.
Cu aceeaşi ocazie, Kantar a lansat şi Raportul privind tendinţele din mediul digital legate de sustenabilitate - (Dx) Analytics Sustainability Emerging Trends Report -, care oferă o analiză bazată pe inteligenţă artificială a datelor rezultate în urma căutărilor legate de sustenabilitate pe care le-au făcut românii în ultimii 5 ani. Interpretarea a fost făcută cu acelaşi cadru de analiză precum cel folosit în sondajul Sustainability Sector Index, pornind de la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă şi completată cu date secundare.
"În timp ce indicele sectorial de sustenabilitate ne arată care sunt acele probleme pe care consumatorii le consideră ca fiind cele mai relevante pentru ca brandurile să le abordeze, raportul privind tendinţele emergente ne dezvăluie acele zone ale sustenabilităţii de care oamenii sunt preocupaţi în mod activ în viaţa lor şi despre care caută informaţii.", explică Cristiana Onofrei, Analytics Lead în cadrul Kantar România.
Din perspectiva sustenabilităţii sociale, interesul crescut pentru înţelegerea simptomelor "burnout-ului" subliniază importanţa implicării companiilor pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaţilor (căutări în creştere cu +32% ale volumelor anul acesta) şi faptul că loializarea sau retenţia sunt indicatori fundamentali pentru cât de sustentabile sunt organizaţiile. În privinţa căutărilor legate de mediu, "sustenabilitatea" şi "economia circulară" sunt termeni profund legaţi, care fac parte dintr-o conversaţie mai amplă despre deşeuri şi risipă în România.
"Căutările despre economia circulară sunt în expansiune (+44% în 2022), arătând o creştere puternică în ultimii doi ani şi sugerând că acest interes va continua în România", adaugă Cristiana. "Dar este important să recunoaştem că românii încă încearcă să înţeleagă termenul de sustenabilitate. Brandurile care vor reuşi să îl definească cât mai bine şi să demonstreze, să pună în aplicare acţiuni concrete şi relevante, vor avea cu siguranţă de câştigat. Pe măsură ce tehnologia evoluează şi se dezvoltă mai multe produse sustenabile, mărcile pot juca un rol mai important dincolo de simpla reciclare a deşeurilor. Reciclarea a căpătat deja amploare şi în România, este o tendinţă destul de bine stabilită, reprezintă o modalitate prin care românii participă la economia circulară. Cel puţin în intenţie, aşa cum am văzut în Sustainability Sector Index."
Sumarizând perspectiva despre sustenabilitate conturată în studiile Kantar, Carmen Pătraşcu, CEO Kantar România, subliniază că provocarea generală pentru companii azi este de a-şi transforma strategiile de sustenabilitate corporativă în acţiuni clare ale brandurilor care să reuşească să se conectează cu românii. "Rezultatele din Sustainability Sector Index ne arată că unul din doi români din mediul urban, consideră că este foarte greu de spus care produse sunt bune sau rele din punct de vedere etic sau al impactului asupra mediului (53%); în timp ce unul din trei nu ştiu unde să găsească produse sustenabile sau fabricate/cu ingrediente procurate în mod etic (36%), se mai arată în comunicat.