English
O nouă cercetare de la Kaspersky, care a intervievat 389 de furnizori de servicii medicale din 36 de ţări, arată că 91% dintre organizaţiile medicale au implementat deja capabilităţi de telesănătate, iar 44% au început să le folosească după pandemie. În acelaşi timp, 52% dintre respondenţi au trecut prin situaţii în care pacienţii au refuzat serviciile de telesănătate din motive de securitate.
Evenimentele globale din domeniul sănătăţii din 2019-2020 au schimbat percepţia oamenilor asupra industriei. Organizaţiile medicale s-au adaptat noilor condiţii, iar astăzi, 56% dintre instituţiile medicale intenţionează să-şi sporească investiţiile în soluţii de telesănătate şi îngrijire virtuală. Kaspersky a chestionat factorii de decizie din domeniul sănătăţii pentru a afla cum decurge transformarea digitală a industriei şi ce probleme consideră că ar trebui rezolvate pentru a crea o lume în care toată lumea să aibă acces la îngrijire accesibilă, rapidă şi de calitate.
Conform studiului, 71% dintre respondenţii la nivel global cred că serviciile de telesănătate vor adăuga cea mai mare valoare sectorului de sănătate în următorii cinci ani. Profesioniştii observă că medicina de la distanţă este practică şi atractivă în multe privinţe, cu avantaje precum accesul imediat, riscuri mai reduse de transmitere a bolilor între pacienţi şi personal şi capacitatea de a ajuta mai mulţi oameni într-un interval de timp mai scurt.
Această abordare pozitivă rezonează cu practica medicală reală. Aproape jumătate dintre organizaţii (42%) susţin că majoritatea pacienţilor lor sunt mai interesaţi de sesiunile la distanţă decât în persoană din motive de confort. Alte caracteristici atractive de telemedicină pentru clienţi sunt legate de faptul că tehnologiile moderne economisesc timp, efort şi bani şi oferă posibilitatea de a consulta un specialist mai experimentat.
Aceste beneficii au făcut ca serviciile de telesănătate să devină mai solicitate de către pacienţii din toate grupele de vârstă. Spre deosebire de stereotipurile conform cărora persoanele în vârstă sunt mai puţin înclinate să aibă încredere în tehnologiile moderne, doar 51% dintre furnizori afirmă că majoritatea pacienţilor organizaţiei lor care folosesc formate de la distanţă au sub 50 de ani.
Cel mai frecvent serviciu oferit de organizaţii este telesănătatea sincronă (51%), cum ar fi comunicarea în timp real cu pacienţii, inclusiv apeluri video sau chat. Al doilea cel mai popular serviciu este monitorizarea la distanţă a pacienţilor prin dispozitive portabile (41%), urmată de tehnologia de telesănătate asincronă (39%). Această metodă constă în colectarea şi stocarea datelor pacienţilor într-o platformă securizată, bazată pe cloud, pentru utilizare ulterioară de către un medic curant.
Cu toate acestea, 74% dintre respondenţi s-au confruntat cu cazuri în care pacienţii au refuzat un apel video cu personalul medical, 52% raportând că oamenii au refuzat serviciile de telesănătate din cauza problemelor de confidenţialitate sau de date. Alte motive invocate au inclus o lipsă generală de încredere faţă de telesănătate (33%), lipsa de dorinţă de a apărea pe video (32%) şi absenţa echipamentului corect (30%).
Nu numai pacienţii sunt îngrijoraţi de confidenţialitatea lor: 81% dintre furnizorii de servicii medicale declară că profesioniştii din organizaţia lor şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la protecţia datelor pacienţilor atunci când desfăşoară sesiuni la distanţă şi doar 36% dintre respondenţi sunt foarte încrezători că organizaţia lor are implementate măsurile de securitate necesare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
