Klaus Iohannis a cerut SRI echilibru şi echidistanţă

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Serviciului Român de Informaţii (SRI) echilibru şi echidistanţă în desfăşurarea activităţii şi aprofundarea parteneriatului cu societatea civilă.

La conferinţa de după prezentarea bilanţului SRI pe anul 2016, şeful statului a subliniat rolul important pe care SRI l-a avut în menţinerea stării de securitate naţională, precizând, citat de Agerpres: "Mi-am exprimat încrederea în capacitatea SRI de a ne proteja în faţa riscurilor actuale şi viitoare. În calitate de pilon esenţial al sistemului de securitate naţională, activitatea serviciului desfăşurată la standarde similare celor din state cu democraţii consolidate se bucură de respectul partenerilor, beneficiarilor şi al societăţii".

Iohannis a apreciat rezultatele obţinute anul trecut de SRI în misiunile principale şi contribuţiile importante în fundamentarea deciziei strategice, combaterea agresiunilor cibernetice, lupta împotriva criminalităţii organizate şi în prevenirea ameninţărilor de natură teroristă.

"România şi românii au rămas într-o zonă de siguranţă, ca rezultat al eforturilor constante şi al eficienţei acţiunii preventive a SRI, care a colaborat intens atât interinstituţional, cât şi cu partenerii din străinătate", a subliniat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat preocuparea SRI pentru realizarea unui parteneriat cu cetăţenii. Domnia sa a remarcat că SRI şi-a menţinut şi în 2016 reputaţia de partener de încredere în formate externe, arătând că instituţia a contribuit activ şi consistent la susţinerea intereselor naţionale de politică externă.

"Aştept, în continuare, cel puţin acelaşi nivel de contribuţie în furnizarea de cunoaştere necesară fundamentării unor decizii care ţin de promovarea intereselor României", a mai arătat Iohannis.

El a reiterat necesitatea punerii la dispoziţia instituţiilor statului român, implicit a SRI, a unor instrumente, inclusiv legislative, adaptate realităţilor interne şi internaţionale, necesare asigurării securităţii naţionale, care să ofere un cadru adecvat desfăşurării activităţii de intelligence.

"Aceste instrumente continuă să se lase aşteptate, deşi evoluţiile regionale şi internaţionale impun flexibilitate şi mobilitate de acţiune accentuate", a spus şeful statului.

Directorul Serviciului Român de Informaţii Eduard Hellvig a afirmat, ieri, că strategia pe 2016 a instituţiei pe care o conduce a fost de a ţine departe de graniţele ţării orice ameninţare la adresa securităţii naţionale, fiind instituite "aproximativ 6.000 de măsuri de nepermitere sau interzicere a intrării în România": "Vă invit să vă uitaţi serios în jurul României şi să faceţi o comparaţie cu starea de securitate de la noi. Veţi regăsi contra-exemple relevante - conflicte armate, mişcări secesioniste, terorism, crimă organizată, migraţie ilegală sau derapaje evidente de la regulile jocului democratic. Absenta acestora se datorează şi oamenilor în numele cărora vorbesc".

El a afirmat că îşi doreşte ca SRI să-şi regăsească "locul firesc într-o societate democratică", de furnizor de informaţii pentru decidenţii statului, "avertizor timpuriu asupra riscurilor, de promotor al intereselor naţionale de securitate".

"Susţin democraţia pentru că România nu poate progresa decât prin aceste valori. Este important pentru întreaga societate ca toate activităţile SRI să se încadreze strict în limitele Constituţiei şi legilor care stabilesc clar graniţele în interiorul cărora instituţia noastră este chemată sa opereze", a subliniat Hellvig.