KLAUS IOHANNIS: "Bugetul Apărării a reprezentat pentru mine o prioritate"

Textul complet al alocuţiunii Preşedintelui:

"Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule Prim-ministru,

Domnule Ministru al Apărării Naţionale,

Domnule general, şef al Statului Major General,

Doamnă Ministru,

Doamnelor şi domnilor generali, amirali, ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, salariaţi civili,

Stimaţi invitaţi,

În fiecare an, particip cu emoţie alături de dumneavoastră la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale, pentru a-i onora pe toţi cei care servesc patria sub drapelul tricolor.

Activitatea Ministerului Apărării Naţionale a fost, în 2016, una extrem de consistentă, care merită din plin aprecierea şi felicitările noastre. Armata este o instituţie de bază a statului român, pe care cetăţenii ţării noastre o privesc cu încredere şi cu mândrie. Acest nivel de preţuire se datorează profesionalismului militarilor şi civililor care îşi îndeplinesc misiunile cu patriotism şi devotament. Pentru efortul şi sacrificiile pe care le faceţi în fiecare zi, vă mulţumesc!

Doamnelor şi domnilor,

Ne aflăm într-un context deosebit de dinamic al transformărilor mediului internaţional, caracterizat de acutizarea fără precedent, după sfârşitul Războiului Rece, a provocărilor la adresa securităţii globale şi regionale.

Prelungirea conflictului din Ucraina, fără întrevederea unei soluţii politice viabile, tergiversarea găsirii unei căi rezonabile şi negociate pentru a pune capăt războiului din Siria, care se suprapune pe un context deja precar al securităţii regionale în Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, virulenţa terorismului islamic anti-occidental practicat de Daesh şi criza produsă de afluxul masiv de refugiaţi în căutare de azil în Europa sunt cele mai semnificative coordonate ale acestei situaţii.

Într-un astfel de context, devine cu atât mai important pentru România să-şi dezvolte direcţiile pe care îşi fundamentează politica externă. În acest sens, pentru noi rămân prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi Uniunea Europeană, ca piloni strategici pentru garantarea securităţii ţării noastre.

Anul trecut, pentru prima dată, NATO a prevăzut un proces regulat de evaluare politico-militară pentru Europa de Sud-Est. Mai mult, Uniunea Europeană a adoptat în anul 2016 o Strategie Globală de Politică Externă şi de Securitate, urmând a pune în aplicare un Plan de Implementare a acesteia, cu obiective concrete.

Cooperarea dintre NATO şi Uniunea Europeană reprezintă o prioritate strategică pentru ambele organizaţii, în baza declaraţiei comune semnate de liderii acestora, cu ocazia Summitului de la Varşovia din anul 2016.

De altfel, acel Summit a marcat şi succesul demersurilor statului român pentru o abordare echilibrată între Marea Baltică şi Marea Neagră a riscurilor de securitate care vizează flancul estic, obţinându-se un pachet complex şi integrat de măsuri, în plan terestru, aerian şi maritim pentru regiunea din care facem parte.

După progresele înregistrate în domeniile terestru şi aerian, mă bucură faptul că recent au fost agreate măsuri de consolidare a prezenţei aliate şi pe dimensiunea maritimă, la Marea Neagră.

Cu toţii ne dorim ca România să fie o ţară puternică şi respectată în Europa şi în lume. Ţara noastră a dovedit că poate fi un furnizor de securitate, iar acest statut poate fi consolidat atât prin măsuri de politică externă, cât şi prin măsuri care vizează creşterea capacităţii operaţionale a armatei. Un stat capătă credibilitate strategică internaţională dacă are o armată puternică. Avem nevoie de o armată bine dotată şi instruită, aşa cum am prevăzut în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 şi în Planul de Implementare a acesteia. Ministerului Apărării Naţionale îi revin sarcini importante în aceste demersuri.

În context, doresc să transmit întreaga mea apreciere pentru eforturile susţinute ale instituţiei dumneavoastră, orientate spre materializarea priorităţilor strategice ale Ministerului Apărării Naţionale, aferente anului 2016, care au vizat, în principal, continuarea transformării Armatei, operaţionalizarea structurilor aliate de pe teritoriul ţării noastre, precum şi creşterea calităţii vieţii personalului Armatei.

Cu acest prilej, vreau să subliniez realizările deosebite privind operaţionalizarea, în anul 2016, a Unităţii NATO de Integrare a Forţelor şi a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, precum şi operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu.

În perioada imediat următoare Summitului NATO de la Varşovia, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a fost elaborat Planul de Implementare a deciziilor luate la Summit şi a fost iniţiată punerea în aplicare a acestora.

În contextul obiectivelor generale asumate de ţara noastră în cadrul Alianţei, Ministerului Apărării Naţionale îi revin, în mod firesc, o serie de sarcini specifice referitoare la constituirea Brigăzii Multinaţionale pe teritoriul României: dezvoltarea iniţiativei Cadrului multinaţional de instruire la nivel întrunit în România; proiectarea unei prezenţe aliate adaptate în domeniile maritim şi aerian în regiunea Mării Negre şi participarea la implementarea măsurilor aliate pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate pe segmentul nordic al flancului estic.

Ştiu foarte bine că existe progrese în direcţia implementării acestor obiective şi mă bucură acest lucru. Vă încurajez să depuneţi toate eforturile pentru a găsi soluţii la problemele încă nerezolvate, în special, la cele care impun cooperare în cadru aliat.

Bugetul apărării a reprezentat pentru mine, aşa cum bine ştiţi, o prioritate. Asigurarea finanţării de 2% din PIB în acest an, în concordanţă cu angajamentul politic asumat în plan naţional în ianuarie 2015, creează condiţii pentru implementarea tuturor obiectivelor asumate. Sunt totuşi necesare măsuri organizatorice şi manageriale responsabile şi oportune.

Responsabilităţile ce revin României în urma deciziilor asumate la Varşovia trebuie să fie rezultatul unui efort conjugat şi cuprinzător al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării, în beneficiul României şi al tuturor românilor.

De aceea, cooperarea interinstituţională, în general, şi cea dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, în special, devine esenţială.

Doamnelor şi Domnilor,

Avem un cadru conceptual şi normativ solid, fundamentat pe Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 şi pe Planul de implementare a acesteia, pe Legea de planificare a apărării, Carta Albă a Apărării, şi Strategia militară, alături de Planul de implementare a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia cu implicaţii pentru România.

De asemenea, bugetul destinat în acest an apărării asigură premisele ca obiectivele ambiţioase pe care vi le-aţi asumat pentru 2017 să fie îndeplinite.

În încheiere, vreau să subliniez faptul că resursa cea mai preţioasă a Armatei României sunt militarii şi civilii care activează în acest domeniu. Femeile şi bărbaţii care îşi dedică viaţa vocaţiei de a servi patria sub drapelul tricolor alcătuiesc un adevărat corp de elită, nu numai prin asumarea unor standarde morale şi profesionale înalte, dar şi a multor sacrificii.

Atât în ţară, cât şi în teatrele de operaţii, dumneavoastră vă aflaţi mereu acolo unde România o cere, desfăşurându-vă activitatea cu patriotism, loialitate şi modestie, sub deviza «Onoare şi Patrie».

Vă mulţumesc tuturor pentru ceea ce faceţi pentru ţară şi vă doresc mult succes în activitate!"