Klaus Iohannis exclude luarea unor măsuri de austeritate pentru combaterea crizei economice

Situaţia actuală la nivel naţional, european şi global este complexă din cauza crizelor multiple cu care ne confruntăm, dar pentru a trece cu bine peste actuala situaţie economică internă nu e nevoie de măsuri de austeritate, ci avem nevoie de investiţii şi de măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri şi pentru populaţia vulnerabilă, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o ieri la Palatul Cotroceni.

"Nu cred şi nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate din motive foarte simple. Am avut criza economică din 2009-2011 unde s-a încercat în plan european să se combată criza prin măsuri de austeritate, iar rezultatul nu a fost unul bun şi nu intenţionez să accept un nou experiment de acest tip cu România. Planul este cel prezentat de Guvern şi e un plan care a funcţionat foarte bine până acum. Guvernul alocă bani suficienţi pentru investiţii şi avem noroc că dispunem de fonduri europene substanţiale, atât pe fondurile structurale clasice, cât şi pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi a reuşit să vină cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta populaţia vulnerabilă să treacă mai uşor de şocul creşterii preţurilor, mai ales la energie sau pe inflaţie, măsuri care care vor continua. Vom avea investiţii masive în infrastructură şi economie şi vom avea pachete de sprijin acolo unde este nevoie. Situaţia este complexă: criza energetică nu s-a terminat, se vorbeşte despre o criză a alimentelor care pe noi nu ne prea priveşte, dar dacă preţurile la alimente vor creşte la nivel global, rezultatul va fi acelaşi şi la noi. Aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alţii, în speţă de Rusia care a atacat Ucraina şi a provocat criza energetică şi celelalte crize. Drept urmare, Guvernul trebuie să sprijine populaţia vulnerabilă şi să vină în sprijinul economiei", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Referitor la situaţia din piaţa carburanţilor, preşedintele a precizat că guvernul a făcut ce era posibil în condiţiile date, adică să stabilizeze preţul şi să îl coboare cu 50 de bani. Klaus Iohannis a arătat că preţul benzinei şi al motorinei nu se stabileşte strict în funcţie de preţul barilului de petrol, ci există o piaţă în acest sens, piaţă care este în creştere la nivel global.

"Bugetul statului nu poate să suporte pentru toată lumea toate scumpirile. Nu putem să dăm toţi banii pentru a subvenţiona preţul la benzină şi să nu facem investiţii. Investiţiile sunt necesare, salariile sunt necesare", a spus Klaus Iohannis.

El s-a referit şi la îngrijorările cauzate de o creştere a infectătorilor cu Covid în ultima perioadă şi a precizat că speră ca Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii să aibă dreptate şi să nu fie nevoie de măsuri restrictive pentru trecerea peste acest nou val al pandemiei.

• Excesele din drafturile legilor securităţii şi siguranţei naţionale vor fi eliminate

Şeful statului a precizat că, din punct de vedere al securităţii naţionale, în urma summiturilor recente ale Consiliului European şi NATO, ţara noastră a devenit mai vizibilă pe plan internaţional şi a dovedit că este un actor foarte implicat în politica europeană şi în politica de securitate.

Preşedintele Iohannis a fost nevoit să ofere explicaţii şi cu privire la securitatea internă, mai precis cu privire la draftul apărut în mass-media al pachetului de legi ale securităţii şi siguranţei naţionale.

"Cred că ştiţi că nu preşedintele elaboreaza legi şi nu are drept de initiaţivă legislativă. Nu le-am elaborat eu. Cine a lucrat pe ele vor spune iniâiatorii când vor prezenta legile respective. Interesul de a avea legi solide, moderne în domeniul siguranţei naţionale este unul puternic în actualul context geopolitic şi strategic. Apoi unele legi sunt anacronice. De exemplu, legea de organizare a SIE nu e compatibilă cu Constituţia. Nu putem funcţiona în secolul XXI cu legi ale securităţii naţionale făcute în 1991-1992. Cum vor arăta legile în final, vom vedea. S-a început cu drafturi realizate de nişte specialişti în domeniu, dar nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ pentru a se exprima politicienii. (...) Au fost colegi din Departamentul Securităţii Naţionale care au colaborat cu alţi specialişti pe unele din aceste drafturi. Eu nu le-am citit şi nu le-am cenzurat. Mă voi îngriji ca aceste excese să dispară. (...) Vă garantez că aceste legi ajung de cel puţin două ori la mine: în CSAT şi după adoptarea de Parlament. De mine nu o să treacă nicio lege care conţine prevederi ce nu respectă principiile de bază pe care vrem să funcţionăm", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

El s-a referit şi la recent adoptata şi contestata lege a avertizorilor de integritate.

"Parcursul legii nu s-a terminat. S-a votat, cunosc ce s-a vehiculat în spaţiul public, am o opinie despre aceste lucruri, dar acum legea este la CCR pentru o analiză pe constituţionalitate. A primit un termen pentru dezbatere, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine şi voi intenţionez să mă folosesc de toate instrumentele constituţionale pe care le am la dispoziţie înainte de promulgare. Pentru mine contează ca legea să transpună directiva europeană nu doar în litera ei, ci şi în spiritul ei. Orice alt comentariu şi orice altă discuţie sunt premature în această etapă în care ne aflăm acum. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună", a spus Klaus Iohannis.

În acelaşi context al modificărilor legislative, preşedintele a menţionat că este nevoie de modernizarea şi revizuirea Constituţiei, dar că nu crede că acest lucru este posibil politic până la finalul anului 2024.

Klaus Iohannis şi-a reiterat credinţa în libertatea presei şi în independenţa justiţiei, precum şi în principiul separaţiei puterilor în stat, consacrate de Constituţia României. De aceea, şeful statului a refuzat să comenteze decizia unei instanţe privind plagiatul premierului Nicolae Ciucă, decizie prin care s-a pus capăt acestui dosar pe motivul necesităţii unei stabilităţi politice la nivel guvernamental.

"Cred că autorităţile îşi fac treaba. (...) Nu sunt eu chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician. Am încredere că cei care sunt puşi să analizeze îşi fac treaba ca lumea. (...) Câteodată durează luni sau ani până când într-o speţă avem claritate şi o soluţie. Dacă cineva a greşit e corect să fie tras la răspundere şi să plătească", a spus Klaus Iohannis.

• "Ajutăm Ucraina cu tot ce putem"

Preşedintele Iohannis a fost întrebat în cadrul conferinţei dacă ţara noastră a furnizat armament greu şi alte echipamente militare Ucrainei pentru a o ajuta să se apere în faţa trupelor Federaţiei Ruse. "Este înţelept în timpul unui război să nu dai adversarului informaţii vitale. Noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem şi asta facem. Suntem vecini direcţi cu Ucraina şi credem că este mai bine pentru noi să îi ajutăm pe ucraineni", a afirmat Klaus Iohannis.

Referitor la reconstrucţia la finalul actualelor ostilităţi din ţara vecină, preşedintele Iohannis a spus că aşteaptă conturarea unui plan de reconstrucţie şi este convins că statul român şi mediul de afaceri din ţara noastră va participa la acest proces alături de partenerii din Uniunea Europeană şi nu numai.

Întrebat ce va face dacă anul viitor i se va propune preluarea funcţiei de secretar general al NATO, Klaus Iohannis a precizat: "Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aş evalua-o foarte serios şi aş face o declaraţie publică".