KLAUS IOHANNIS, LA FINALUL PRIMULUI MANDAT PREZIDENŢIAL: "Amnistia şi graţierea, aceste priorităţi zero pentru PSD, nu au fost obţinute"

Ultimii cinci ani au fost cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, ieri, cu prilejul prezentării bilanţului primului său mandat în fruntea ţării.

Domnia sa a precizat că succesul major al primului mandat prezidenţial îl reprezintă menţinerea cursului democratic şi pro-european al României.

În sinteza celor 833 de pagini ale bilanţului prezidenţial, document ce poate fi lecturat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis s-a referit şi la frământările din politica internă, în special la cele din ultimii trei ani.

Preşedintele a arătat: "Am susţinut constant cât de importantă e buna guvernare în dezvoltarea României. În plan intern, buna funcţionare a autorităţilor publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele. În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român şi şubrezirea lui prin slăbirea justiţiei şi prin plasarea în funcţii de conducere a unor incompetenţi cu un anumit carnet de partid. Pentru a contracara aceste forţe profund nedemocratice, care au încercat oprirea luptei anticorupţie, am uzat de toate mecanismele constituţionale. Ordonanţa de Urgenţă 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia şi graţierea, aceste priorităţi zero pentru PSD, nu au fost obţinute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare. Chiar şi schimbările legislative din domeniul justiţiei, susţinute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor iniţială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituţională şi a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament".

Klaus Iohannis a spus că în efortul său a fost ajutat şi de cetăţeni, care, la referendumul din 26 mai au susţinut consolidarea statului de drept şi independenţa justiţiei. Conform domniei sale, asaltul asupra statului de drept, din partea social-democraţilor, a încetat când, în urma demersurilor sale, a fost introdus votul prin corespondenţă şi votul pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfăşurarea ultimului scrutin în condiţii civilizate şi în care vocea românilor din Diaspora s-a făcut auzită.

În politica internă, preşedintele susţine că a utilizat toate instrumentele constituţionale avute la dispoziţie pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor şi a clasei politice, şi, de aceea, s-a implicat în schimbarea legislaţiei electorale.

La încheierea primului mandat prezidenţial, Klaus Iohannis s-a referit şi la programul România Educată, la alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru programele de înzestrare a Armatei, la parteneriatele europene şi alianţa nord-atlantică.

Preşedintele s-a referit şi la relaţia cu mediul de afaceri, cu care susţine că a avut un dialog constructiv, bazat pe încurajarea competitivităţii şi a promovării unor sectoare relevante pentru economia ţării noastre.

"În plan economic, am cerut permanent politici economice responsabile, investiţii consistente şi constante, echilibre sănătoase şi prudenţă fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcţii au fost ameninţate de decizii greşite am acţionat, în limita prerogativelor constituţionale, pentru stoparea derapajelor", a precizat Klaus Iohannis.

Preşedintele s-a referit şi la domeniul sănătăţii unde a promovat educaţia şi prevenţia, prin dezbateri largi cu toţi factorii implicaţi şi cu societatea civilă, cu privire la aceste aspecte.

Cât priveşte patrimoniul cultural, Klaus Iohannis afirmă că a urmărit respectarea dreptului la identitate, accesului la cultură şi respectarea patrimoniului minorităţilor.

Preşedintele Klaus Iohannis va depune, mâine, în faţa plenului Parlamentului, jurământul necesar înaintea exercitării celui de-al doilea mandat în fruntea ţării.